§ 16. - Decizia 310/2015 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua prin raportare la cele ale art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) şi art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

M.Of. 432

În vigoare
Versiune de la: 17 Iunie 2015
11. Cu privire la invocarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, instanţa de judecată apreciază că, întrucât Curtea Constituţională nu este nici legiuitor pozitiv şi instanţă judecătorească, cu competenţă de a interpreta şi aplica principiile convenţionale în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor, folosirea unei norme de drept din Convenţie în cadrul controlului de constituţionalitate, ca normă interpusă celei de referinţă, implică în mod necesar ca această normă să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei. Astfel, numai invocarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, prevederi ce se regăsesc şi în Legea fundamentală, poate fi analizată, instanţa de judecată apreciind că prevederile legale criticate nu sunt de natură a contraveni acestor dispoziţii constituţionale sau convenţionale, invocând în acest sens cele statuate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 269 din 7 mai 2014, paragrafele 127 şi 129. Se mai consideră că adoptarea Legii nr. 165/2013 nu a dat naştere la apariţia unui nou motiv de casare, care nu este prevăzut de dispoziţiile legale care reglementează regimul căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, ci poate sta la baza promovării unor astfel de căi de atac, în condiţiile legii, dacă hotărârile contestate s-au pronunţat cu nerespectarea principiilor impuse de aplicabilitatea legii civile în timp. Totodată, în lipsa unui titlu de despăgubire obţinut anterior sesizării instanţei de judecată, părţile nu pot invoca deţinerea unui drept efectiv, a cărui substanţă să fi fost afectată de prevederile Legii nr. 165/2013.