§ 27. - Decizia 302/2024 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (14), ale art. 40 alin. (12), (16) şi (21) şi ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

M.Of. 1071

În vigoare

Versiune de la: 25 Octombrie 2024

18. Aşa fiind, Curtea a constatat că, în considerarea diferenţei mai sus arătate, legiuitorul poate reglementa, în materia executării pedepselor, o procedură specială de soluţionare a căilor de atac referitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate, stabilite prin Legea nr. 254/2013, procedură care să nu mai implice în mod necesar prezenţa persoanei condamnate, fără ca în acest mod să fie încălcate dispoziţiile constituţionale. În context, a fost invocată jurisprudenţa instanţei de la Strasbourg prin care s-a statuat că garanţiile consacrate în materie penală de prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - egalitatea de arme, dreptul la apărare, contradictorialitatea - nu sunt aplicabile procedurilor privind executarea pedepselor. În acest sens sunt Decizia din 7 mai 1990 - Aldrian împotriva Austriei, Decizia din 22 februarie 1995 - A.B. împotriva Elveţiei, Decizia din 13 mai 2003 - Montcornet de Caumont împotriva Franţei, Decizia din 27 iunie 2006 - Szabo împotriva Suediei şi Decizia din 23 octombrie 2012 - Ciok împotriva Poloniei, paragraful 33 (Decizia nr. 766 din 28 noiembrie 2019, precitată, paragrafele 14, 15 şi 16)