§ 17. - Decizia 301/2024 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, ale art. 8, ale art. 25 alin. (1), ale art. 26 şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, ale art. 13 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi ale art. 29 alin. (1), cu referire la sintagma ''care are legătură cu soluţionarea cauzei'', şi alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

M.Of. 910

În vigoare

Versiune de la: 9 Septembrie 2024

13. Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 545D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. În ceea ce priveşte soluţia de inadmisibilitate observă că susţinerile autoarei excepţiei sunt în sensul că dispoziţiile criticate nu prevăd o procedură de contestare în justiţie a operaţiunilor de culegere a datelor şi informaţiilor de către Oficiu şi nici reglementări care să stabilească maniera de filtrare a datelor secrete obţinute prin măsurile operative de investigaţii, păstrarea confidenţialităţii acestor date ori reguli privind distrugerea acestora. În aceste condiţii, apreciază că, în realitate, autoarea excepţiei critică nu ceea ce legea prevede, ci ceea ce legea nu prevede, respectiv o omisiune legislativă. Consideră că inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate formulate trebuie analizată plecând de la dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În acest sens, invocă jurisprudenţa constantă a instanţei de control constituţional cu privire la inadmisibilitatea unor astfel de excepţii, respectiv deciziile nr. 159 din 10 noiembrie 1998, nr. 924 din 23 iunie 2009, nr. 162 din 24 martie 2016 şi nr. 504 din 4 iulie 2017. În ceea ce priveşte soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale prin raportare la dispoziţiile din Legea fundamentală invocate, întrucât acestea întrunesc cerinţele de claritate şi previzibilitate, normele juridice contestate fiind enunţate cu suficientă precizie, astfel încât destinatarii acestora să poată prevedea atitudinea pe care trebuie să o adopte sau să o aştepte din partea autorităţilor statului, dacă este cazul, apelând la consiliere de specialitate în materie. Observă că Legea nr. 656/2002 prevede atât cazurile, cât şi condiţiile în care Oficiul culege datele referitoare la tranzacţiile financiare ale unei persoane, entităţile care au obligaţia furnizării acestor date, obligaţia de confidenţialitate, termenele de păstrare a informaţiilor, precum şi cazurile în care informaţiile sunt furnizate organelor competente. De asemenea, precizează că informaţiile transmise de Oficiu nu constituie probe în cadrul procesului penal. În ipoteza în care informaţiile respective sunt folosite ca probe în proces, acestea sunt supuse controlului în faza de cameră preliminară, împreună cu celelalte probe administrate, potrivit competenţei funcţionale a judecătorului de cameră preliminară.