§ 10. - Decizia 257/2022 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, ale art. 414 alin. (1) din Codul penal, ale art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii

M.Of. 812

În vigoare

Versiune de la: 18 August 2022

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că "din conţinutul art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, dincolo de orice îndoială rezonabilă, rezultă foarte clar că punerea în executare a avertismentului se putea pune în aplicare după comunicarea hotărârii". Susţine că, "din ordonanţa procurorului militar de caz şi din ordonanţa primului-procuror militar rezultă faptul că nu se aplică acest articol din Codul de procedură penală, aplicându-se doar art. 2.553 şi art. 2.556 din Codul civil". În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 414 alin. (1) din Codul penal reiterează cele susţinute cu privire la dispoziţiile art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală. Referitor la dispoziţiile art. 41¹ din Legea nr. 80/1995, autorul excepţiei arată că are contract de muncă (contract de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate) cu şeful unităţii militate 02515 Bucureşti, iar nu cu comandantul unităţii militare 01144 Roman. Referitor la dispoziţiile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999, autorul excepţiei susţine că nu putea fi încadrat pe o funcţie de ofiţer 3 cu salariul aferent acesteia, deoarece a ocupat şi ocupă legal o funcţie de ofiţer 4 în cadrul unităţii militare 02515 Bucureşti.