§ 28. - Decizia 248/2022 [R/R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 şi 14 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013, a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 54/2006, a dispoziţiilor art. 64 alin. 2, ale art. 90 alin. 2, ale art. 91^2 alin. 5, ale art. 91^6 alin. 2 teza finală şi ale art. 224 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală din 1968, a dispoziţiilor art. 97 alin. (2) lit. f), ale art. 102 alin. (1) şi (2), ale art. 139 alin. (3) teza finală, ale art. 142 alin. (5) şi ale art. 143 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale

M.Of. 1224

În vigoare
Versiune de la: 20 Decembrie 2022
24. Arată că în cauză s-au efectuat interceptări de către Serviciul Român de Informaţii în baza unor mandate de siguranţă naţională emise de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cărora li s-a conferit valoare probatorie de către procuror, fiind folosite la fundamentarea acuzaţiei împotriva acestora. Cât timp însă nu există probe certe că selecţia datelor obţinute de către organele de supraveghere, care nu sunt organe de urmărire penală, nu s-a realizat de către procuror, se poate ridica o problemă de constituţionalitate, întrucât doar organele de urmărire penală pot desfăşura activităţi de urmărire penală într-o cauză şi pot administra probe în procesul penal. Serviciile secrete, inclusiv Serviciul Român de Informaţii, nu au atribuţii de administrare şi apreciere a probelor, ci doar de strângere a datelor şi a informaţiilor ca urmare a executării unor proceduri speciale de supraveghere, în baza unui mandat emis de un judecător, urmând a le pune la dispoziţia procurorului, acestuia din urmă revenindu-i obligaţia şi dreptul de a le da o valoare probatorie în procesul penal.