§ 19. - Decizia 246/2024 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 107/2022 pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

M.Of. 150

În vigoare

Versiune de la: 20 Februarie 2025

15. Se susţine că procedura constatării faptei contravenţionale este o procedură preponderent scrisă ce exclude ca în faza de contestare a procesului-verbal de contravenţie agentul constatator să administreze probe suplimentare pentru a susţine, explicita şi completa aspectele reţinute în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie. Or, înscrisurile pot fi administrate la orice instanţă din ţară, astfel că nu este justificată şi proporţională obligaţia justiţiabilului de a se adresa în mod exclusiv instanţei pe a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia. Susţine, de asemenea, că necesitatea efectuării unor deplasări repetate la distanţe mari, alocarea unor perioade de timp îndelungate, precum şi costurile directe şi indirecte care pot ajunge la valori însemnate suportate de către justiţiabil pentru a-şi proteja dreptul au un veritabil efect descurajator pentru acesta şi îi limitează în mod efectiv accesul la justiţie.