§ 28. - Decizia 243/2023 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 2 şi ale art. III din Legea nr. 240/2019 privind abrogarea Legii nr. 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum şi pentru modificarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

M.Of. 987

În vigoare
Versiune de la: 31 Octombrie 2023
24. Arată că, prin Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, Curtea Constituţională a stabilit o serie de criterii ce trebuie îndeplinite pentru ca o lege să fie considerată lege penală substanţială. Apreciază că, aplicând aceste criterii în cauza de faţă, rezultă că dispoziţiile art. 551 din Legea nr. 254/2013 sunt dispoziţii de drept material, a căror aplicare nu ar trebui restricţionată pe o anumită perioadă, potrivit art. III din Legea nr. 240/2019. Totodată, arată că nu ne aflăm în prezenţa unei legi temporare, nefiind incidente dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Codul penal. Faţă de natura juridică a dispoziţiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013 apreciază că norma tranzitorie din Legea nr. 240/2019 cuprinde o soluţie contradictorie, de natură să creeze un tratament discriminatoriu. Mai mult, dispoziţiile art. 551 din Legea nr. 254/2013, reprezentând legea penală mai favorabilă, trebuie să ultraactiveze, aplicându-se şi după ieşirea din vigoare a normei. Aşadar, susţin că dispoziţiile art. 551 din Legea nr. 254/2013 reprezintă legea penală mai favorabilă, aceasta trebuind să ultraactiveze, aplicându-se, chiar şi după ieşirea sa din vigoare, tuturor persoanelor care au comis fapte penale, condamnate şi încarcerate în perioada de activitate a legii. Soluţia legislativă care stabileşte o dată-limită până la care se acordă beneficiul recursului compensatoriu, fără o raportare obiectivă la data săvârşirii faptelor sau la data condamnării/încarcerării, este vădit arbitrară şi nu se justifică în mod raţional.