§ 38. - Decizia 234/2017 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 397 alin. (5) din Codul de procedură penală
M.Of. 556
În vigoare Versiune de la: 13 Iulie 2017
25. În aceste condiţii, inculpatul achitat şi aflat în ipoteza art. 397 alin. (5) teza întâi din Codul de procedură penală nu este în aceeaşi situaţie juridică cu cel achitat pentru că fapta nu există [art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală], nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege [art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua], nu există probe că persoana a săvârşit infracţiunea [art. 16 alin. (1) lit. c)] sau există o cauză justificativă sau de neimputabilitate [art. 16 alin. (1) lit. d)] ori cu cea cu privire la care a încetat procesul penal pentru că fie a intervenit împăcarea sau a fost încheiat un acord de mediere [art. 16 alin. (1) lit. g) teza a doua şi a treia], fie există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege [art. 16 alin. (1) lit. h)], întrucât, în aceste din urmă ipoteze, instanţa judecătorească are posibilitatea ca ea însăşi să soluţioneze acţiunea civilă fie prin admiterea ei, caz în care instanţa poate dispune luarea măsurilor asigurătorii privind reparaţiile civile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate anterior [art. 397 alin. (2)], fie prin respingerea ei, caz în care, în mod evident, nu se dispun asemenea măsuri sau se ridică cele deja dispuse. În schimb, în privinţa celorlalte temeiuri de achitare sau încetare a procesului penal [prevăzute de art. 25 alin. (5) cu corectivul adus în privinţa prescripţiei prin Decizia nr. 586 din 13 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.001 din 13 decembrie 2016], instanţa penală nu are competenţa de a soluţiona ea însăşi acţiunea civilă, competenţa revenind instanţei civile. Or, în vederea reparării unei eventuale pagube produse, care, astfel cum s-a arătat, poate subzista chiar în lipsa răspunderii penale, este firesc ca legiuitorul să reglementeze un caz de menţinere de drept a măsurii asigurătorii, măsură care, ulterior, în cadrul procesului civil, poate fi ridicată în condiţiile art. 956 - Ridicarea sechestrului asigurător din Codul de procedură civilă.