§ 152. - Decizia 23/2019 [A] referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 lit. a), b), e) şi f) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare, republicată, raportat la art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului sau, după caz, art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, art. 632 alin. (2) şi art. 272 din Codul de procedură civilă ori, după caz, art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată

M.Of. 142

În vigoare
Versiune de la: 21 Februarie 2020
61. Pentru a trage această concluzie trebuie plecat, distinct de dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009 şi ale art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, şi de la analiza de ansamblu a reglementării specifice contractelor la distanţă - Ordonanţa Guvernului nr. 85/2004 (a cărei aplicare prioritară se impune a fi făcută, conform principiului specialia generalibus derogant), care nu prevede nicio obligaţie în sarcina părţilor contractante de a semna convenţia încheiată în condiţiile art. 8 ulterior acestui moment, prin semnătură olografă ori electronică.