Decizia 23/1994 [R] privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 din Codul penal

Victor Dan Zlătescu	- preşedinte
Ion Filipescu	- judecător
Florin Bucur Vasilescu	- judecător
Ioan Griga	- procuror
Florentina Geangu	- magistrat-asistent

Pe rol pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 din Codul penal invocată de inculpatul Şerban Dan în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 2916/1993 al Judecătoriei Tulcea.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 9 martie 1994, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, a inculpatului Rusu Constantin şi în lipsa celorlalţi inculpaţi şi a părţii civile, care, deşi legal citate, nu s-au prezentat, fiind consemnate în încheierea din aceeaşi dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru 9 martie 1994.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea nr. 108/P/11.02.1993, Şerban Dan, Şerban Gheorghe şi Rusu Constantin au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de furt în paguba avutului obştesc prevăzută de art. 224 din Codul penal.

În cauză Judecătoria Tulcea a pronunţat Sentinţa penală nr. 359 din 1 martie 1993, care a fost însă casată cu trimitere spre rejudecare de către Tribunalul Tulcea, prin Decizia penală nr. 158 din 20 aprilie 1993.

În timpul dezbaterilor ce au avut loc în faţa Judecătoriei Tulcea, în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 2916/1993 al acestei instanţe, inculpatul Şerban Dan a ridicat, la termenul de judecată din 8 iunie 1993, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 din Codul penal şi a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale. Instanţa a amânat pronunţarea la data de 29 iunie 1993, iar prin încheierea din aceeaşi dată a sesizat Curtea Constituţională. În motivarea încheierii se arată, în esenţă, că faţă de dispoziţiile art. 135 din Constituţie care consacră doar două forme de proprietate, şi anume cea publică şi cea privată, noţiunea de avut obştesc şi definirea dată acesteia prin art. 145 din Codul penal a devenit desuetă, fiind în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale.

În vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, au fost solicitate, potrivit Legii nr. 47/1992, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

În punctul de vedere primit de la Guvern se contestă competenţa Curţii Constituţionale în soluţionarea excepţiei invocate, considerând că aceasta nu este o problemă de ordin constituţional, ci o chestiune de interpretare juridică de competenţa instanţelor judecătoreşti. Pe fond se susţine că atât noţiunea "obştesc" folosită în art. 145 din Codul penal, cât şi categoria juridică de avut obştesc nu sunt contrare Constituţiei, această din urmă categorie având o sferă mai largă decât conceptul de avut public în care se identifică doar bunurile proprietăţii publice.

Senatul şi Camera Deputaţilor nu au comunicat punctul lor de vedere.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile art. 224 din Codul penal, prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

În temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 3 şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că este competentă să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Cu privire la excepţia invocată, Curtea constată că interpretarea constituţionalităţii prevederilor din Codul penal referitoare la avutul obştesc a făcut obiectul Deciziei Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993. Prin decizia respectivă s-a constatat că dispoziţiile din Codul penal referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc sunt abrogate parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, urmând a se aplica numai cu privire la bunurile proprietate publică, prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

Ţinând seama de Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1993 şi de dispoziţiile art. 26 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, care stipulează că interpretarea dată de plen este obligatorie pentru completul de judecată, rezultă că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 224 din Codul penal invocată de Şerban Dan în Dosarul nr. 2916/1993 al Judecătoriei Tulcea ar urma să fie admisă. Însă se constată că prin Decizia nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă, Curtea a constatat că art. 224 din Codul penal a fost abrogat parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie şi, în consecinţă, urmează a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din legea fundamentală.

Din cele arătate, rezultă că în prezent excepţia de neconstituţionaliate invocată de Şerban Dan în faţa Judecătoriei Tulcea este lipsită de obiect, deoarece prevederile art. 224 din Codul penal sunt abrogate parţial, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, astfel cum s-a constatat prin Decizia nr. 33 din 26 mai 1993, mai sus citată.

Dacă, ţinând seama de prevederile Deciziei Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1993, s-ar admite excepţia de neconstituţionalitate invocată de Şerban Dan, în faţa Judecătoriei Tulcea, ar însemna să se ajungă la constatarea abrogării unui text de date diferite, ceea ce este inadmisibil. De asemenea, prin faptul că, între timp, art. 224 din Codul penal a fost declarat ca abrogat parţial, iar, potrivit art. 145 din Constituţie, Decizia nr. 33 din 26 mai 1993, fiind definitivă, este obligatorie, rezultă că scopul urmărit prin excepţia ridicată a fost realizat, astfel încât această excepţie urmează a fi respinsă ca ne mai având nici interes şi nici obiect.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi art. 150 alin. (1) din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A. c), art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca lipsită de obiect excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Şerban Dan în Dosarul nr. 2916/1993 al Judecătoriei Tulcea, întrucât prin Decizia nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă, Curtea Constituţională a constatat că art. 224 din Codul penal a fost abrogat parţial conform art. 150 alin. (1) din Constituţie, art. 224 urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată azi 14 martie 1994.

PREŞEDINTE,

Victor Dan Zlătescu

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 282 din data de 5 octombrie 1994

M.Of. 282

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (1)

Acte influenţate numărul de obiecte din listă: (1)