§ 36. - Decizia 227/2018 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

M.Of. 648

În vigoare

Versiune de la: 25 Iulie 2018

27. Curtea reţine, totodată, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia mai sus amintită, a statuat că, având în vedere că prin pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare se tinde la obţinerea unui act translativ de proprietate, condiţiile de validitate ale contractului trebuie verificate prin raportare la legea civilă în vigoare la data pronunţării hotărârii. Cu referire la abilitarea instanţei de a suplini condiţiile de validitate speciale prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte a precizat că legea specială nu autorizează instanţa să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare în lipsa întrunirii cumulative a condiţiilor de validitate speciale pe care acest act normativ le impune. Conform art. 1.669 din Codul civil, singura condiţie de validitate care poate fi suplinită de instanţă, în condiţiile legii, este consimţământul promitentului care refuză în mod nejustificat să încheie contractul promis, aceasta fiind însă o condiţie generală de validitate. În ceea ce priveşte posibilitatea îndeplinirii condiţiilor de validitate speciale prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, în cursul procesului, cu concursul instanţei de judecată, momentul de referinţă pentru verificarea îndeplinirii tuturor acestor condiţii este acela al pronunţării hotărârii judecătoreşti. Din perspectiva dreptului procesual, acest moment pune capăt unei faze a judecăţii. Neîndeplinirea de către promitentul-vânzător a obligaţiilor prevăzute de art. 3, art. 4 şi art. 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu atrage nulitatea antecontractului de vânzare-cumpărare, deoarece prevederile menţionate instituie condiţii de validitate speciale ale contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan. Nulitatea este sancţiunea nerespectării, la momentul încheierii actului juridic, a condiţiilor de validitate prevăzute de lege, iar obligaţiile a căror nerespectare este sancţionată de art. 16 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, cu nulitatea relativă sunt aplicabile înstrăinării prin vânzare a terenurilor agricole, adică contractelor de vânzare-cumpărare, nu promisiunilor sinalagmatice de vânzare-cumpărare.