§ 14. - Decizia 224/2023 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative

M.Of. 659

În vigoare
Versiune de la: 18 Iulie 2023
10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă opinează că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât: în ceea ce priveşte obligaţia debitorului insolvent de a se adresa instanţei, instituirea unei norme de excepţie ce nu permite debitorilor aflaţi într-o situaţie particulară să obţină, la cererea lor, deschiderea procedurii insolvenţei nu încalcă principiul egalităţii în faţa legii, deoarece legiuitorul a avut în vedere un procent de 50% din valoarea creanţelor tocmai pentru a stabili un criteriu obiectiv de delimitare a domeniului de aplicare şi tocmai în scopul de a institui un tratament nediferenţiat pentru toţi debitorii aflaţi în aceeaşi situaţie juridică; în ceea ce priveşte egalitatea creditorilor în faţa legii, aceasta nu este afectată, întrucât, ca efect al normei criticate, creditorul bugetar nu primeşte drepturi sau garanţii suplimentare în procedură, iar ceilalţi creditori ai debitorului pot solicita, în aceleaşi condiţii, deschiderea procedurii împotriva debitorului, indiferent de situaţia datoriilor bugetare ale acestuia; îngrădirea dreptului de acces la justiţie al debitorului este justificată de ipoteza apărării drepturilor şi intereselor cetăţenilor prevăzută de art. 53 alin. (1) din Constituţie şi, astfel cum se arată atât în expunerea de motive, cât şi în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, legiuitorul a urmărit evitarea afectării mediului concurenţial prin folosirea abuzivă a procedurilor insolvenţei de către debitori, cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat, măsura legislativă putând fi justificată prin necesitatea asigurării unui tratament egal faţă de ceilalţi participanţi la activitatea economică, ce aleg să îşi îndeplinească obligaţiile de plată a datoriilor bugetare, limitând avantajele pe care un participant la activitatea economică le-ar putea obţine din neplata datoriilor către bugetul de stat.