§ 44. - Decizia 216/2013 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ale Legii nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative

M.Of. 450

În vigoare

Versiune de la: 23 Iulie 2013

III. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, autorul acesteia invocă deciziile nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007, şi nr. 783 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, prin care Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii de lege care abrogau anumite prevederi din Codul penal, respectiv din Codul de procedură penală. Ca urmare a acestor decizii, textele de lege iniţial abrogate au reintrat în fondul activ al legislaţiei. De aici, autorul excepţiei încearcă să demonstreze că principiul stabilit prin art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, în sensul că abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv, nu ţine seama de prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie care stabileşte că prevederile din legi sau ordonanţe constatate ca fiind neconstituţionale, printr-o decizie de admitere a unei excepţii de neconstituţionalitate, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.