§ 63. - Decizia 215/2018 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 din Codul penal raportate la dispoziţiile art. 295 din Codul penal şi la cele ale art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu referire la art. 2 alin. (2) şi la art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, a dispoziţiilor art. 3, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, a dispoziţiilor art. 550 alin. (1), art. 551 pct. 4 şi art. 552 din Codul de procedură penală şi a dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal raportate la art. 295 din acelaşi act normativ

M.Of. 689

În vigoare

Versiune de la: 8 August 2018

39. Astfel, Curtea a reţinut că, potrivit art. 175 alin. (1) din Codul penal, este funcţionar public în sensul legii penale persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti; b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publica de orice natură; c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. Conform alin. (2) al art. 175 din Codul penal, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, şi persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. Această ultimă subcategorie a funcţionarilor publici în sensul legii penale este calificată drept cea a "funcţionarilor publici asimilaţi".