§ 12. - Decizia 213/2013 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (5), art. 255, art. 257, art. 272 lit. a), art. 273 alin. (1) lit. b) şi c), art. 274 şi art. 276 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi art. 7 alin. (7) şi art. 17 alin. (3) şi (4) din Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002

M.Of. 496

În vigoare

Versiune de la: 7 August 2013

În continuare, arată că modul de reglementare a pedepsei principale a amenzii, prevăzut de art. 276 lit. b), încalcă, de asemenea, principiul accesibilităţii şi previzibilităţii, în condiţiile în care actualizarea cuantumului sancţiunii contravenţionale a amenzii se realizează prin ordin al Preşedintelui C.N.V.M., ordin a cărui publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu este obligatorie. Totodată, dispoziţiile art. 273 alin. (1) lit. c) pct. 3 încalcă acelaşi principiu mai sus menţionat. În continuare, arată că procedura prin care C.N.V.M. verifică respectarea dispoziţiilor legale prin exercitarea atribuţiilor de investigaţie şi control şi subsecvent aplică sancţiuni contravenţionale este de natură a încălca prevederile art. 53 din Constituţie. Toate atribuţiile de investigaţie ale C.N.V.M. reprezintă încălcări ale drepturilor fundamentale prevăzute în Constituţie în art. 21 şi art. 27. În ceea ce priveşte procedura efectivă de desfăşurare a controlului, dispoziţiile criticate sunt lacunare, ele nefăcând nicio precizare în legătură cu modalitatea efectivă de realizare a controlului, etapele acestuia, actele ce se emit în desfăşurarea controlului, conţinutul acestor acte, actul de constatare a contravenţiei, dreptul de a formula observaţii, drepturile persoanelor controlate. Se poate constata că este vorba de un caz extrem de grav de încălcare a unei cerinţe esenţiale, impuse de Constituţie prin art. 53, potrivit căreia orice restrângere a drepturilor şi libertăţilor fundamentale trebuie prevăzută de lege. Analizând comparativ dispoziţiile legale care reglementează procedurile de control desfăşurate de C.N.V.M., pe de-o parte, şi Consiliul Concurenţei, pe de altă parte, se poate observa că dispoziţiile Legii nr. 21/1996 reglementează extrem de detaliat puterile de control ale inspectorilor de concurenţă, etapele desfăşurării controlului şi drepturile persoanelor controlate. Astfel, se poate concluziona că, în prezent, C.N.V.M. este singura autoritate administrativă care desfăşoară proceduri de control Iară ca legea să reglementeze modalităţile efective de desfăşurare a acestora şi fără ca legea să recunoască cetăţenilor garanţii împotriva arbitrariului.