§ 10. - Decizia 20/2024 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 392 şi 394 din Codul de procedură civilă, a sintagmei ''nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i)'' din cuprinsul dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a dispoziţiilor art. 94 pct. 1 lit. j), ale art. 995 alin. (3) şi ale art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă raportat la Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii

M.Of. 1137

În vigoare

Versiune de la: 14 Noiembrie 2024

6. În continuare se arată că excluderea acţiunii de partaj judiciar din categoria acţiunilor supuse recursului, precum şi stabilirea posibilităţii atacării cu recurs numai condiţionat de formularea lui pe cale incidentală în cadrul unei acţiuni principale supuse recursului determină un tratament diferit lăsat la aprecierea exclusivă a legiuitorului. Totodată, se susţine că excluderea acţiunii de partaj din categoria cererilor evaluabile în bani contravine Deciziei nr. 32 din 9 iunie 2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care s-a reţinut că acţiunile patrimoniale sunt cele care au un conţinut economic.