§ 51. - Decizia 2/2013 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 125, art. 126, art. 127 şi art. 150 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. I pct. 25 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ale Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum şi ale Legii nr. 174/2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

M.Of. 110

În vigoare

Versiune de la: 25 Februarie 2013

Curtea constată că nu este încălcat art. 115 alin. (6), întrucât instituirea obligaţiei de plată a T.V.A. în sarcina autorilor excepţiei nu i-a fost afectat în niciun fel, ei având obligaţia de a încasa T.V.A. de la cumpărătorii imobilelor şi de a transmite mai departe această taxă organelor fiscale competente. Cu alte cuvinte, taxa pe valoare adăugată este plătită, de fapt, de consumatorul final. Efortul celui obligat să verse la bugetul de stat T.V.A. constă doar în plata în amonte a taxei şi încasarea de la beneficiarul imobilului vândut a taxei aferente; diferenţa între cele două taxe fiind datorată bugetului, persoanei fizice obligate nu i se îngreunează sarcina fiscală şi deci nu îi sunt afectate îndatoririle prevăzute de Constituţie.