§ 12. - Decizia 186/2025 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. I alin. (1) şi ale art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi a celor două acte normative, în integralitatea lor

M.Of. 791

În vigoare
Versiune de la: 25 August 2025
8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, sub aspectul viciilor de neconstituţionalitate extrinsecă a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nr. 226/2020 şi nr. 130/2021, autorul excepţiei susţine că Guvernul nu a respectat exigenţele impuse de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie şi de jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, întrucât nu reflectă o reală urgenţă datorată unei situaţii extraordinare care să justifice acţiunea Executivului de legiferare în regim de urgenţă. Guvernul a ales să nu ţină cont de angajamentele statului asumate prin adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, la care chiar Ministerul Finanţelor Publice şi-a dat avizul, şi a anulat (şi nu amânat) drepturile la diferenţele salariale aferente anilor 2021 şi 2022, fără ca această măsură să fie justificată de o situaţie extraordinară determinabilă în timp şi fără ca Executivul să fi intervenit ulterior prin legile bugetare următoare pentru plata respectivelor drepturi salariale restante. Starea de alertă nu reprezintă un motiv suficient pentru anularea acestor drepturi, dovadă că nici după încetarea acesteia Guvernul nu a revenit printr-un act normativ care să restabilească starea de legalitate. Inexistenţa fondurilor nu este decât o motivaţie invocată şi prezumată, dar neîntemeiată, deoarece România a alocat şi a acordat importante sume de bani altor obiective care nu puteau fi prevăzute în buget în condiţiile izbucnirii conflictului militar din Ucraina (de exemplu, către Republica Moldova, pentru ajutorul refugiaţilor din Ucraina, numărul excesiv de mare de vaccinuri anti-Covid achiziţionate), ceea ce înseamnă că statul român dispunea de suficiente resurse financiare, dar pe care le-a risipit nejustificat, plătind, în acelaşi timp, alte drepturi salariale neobligatorii, cum ar fi prime sau alte forme de recompense.