§ 26. - Decizia 157/2025 [R] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, precum şi, în special, a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), ale art. 4, ale art. 6 alin. (1) şi (2), ale art. 7 alin. (1) şi (2) şi ale art. 8 din lege

M.Of. 458

În vigoare
Versiune de la: 16 Mai 2025
25. Totodată, consideră că susţinerile autorilor sesizărilor cu referire la pretinsa încălcarea a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) teza întâi şi ale art. 54 alin. (1) şi (2) din Constituţie sunt neîntemeiate. Apreciază că autorii sesizărilor nu surprind natura juridică a prevederilor criticate, configurarea constituţională a condiţiei cu privire la deţinerea cetăţeniei române pentru funcţiile militare fiind circumscrisă ocupării efective a acestora, şi nu exercitării pe o perioadă determinată de acţiuni desfăşurate în baza unui plan aprobat, aplicabile în cazul deteriorării mediului de securitate internaţional sau regional, atunci când există riscuri şi ameninţări la adresa statului român, aşa cum dispune legea dedusă controlului de constituţionalitate. Noţiunea de ocupare a funcţiei militare este dezvoltată, la nivel infraconstituţional, în art. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin definirea situaţiilor în care se pot regăsi cadrele militare: acestea se pot afla în activitate, "când ocupă o funcţie militară", ori pot fi în rezervă, "când nu ocupă o funcţie militară", dar întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar, sau în retragere, când nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar. Prin urmare, opinează că argumentele prezentate de autorii obiecţiilor de neconstituţionalitate prezintă ipoteze circumstanţiale din perspectivă interpretativă, care nu pot fi reţinute ca fiind relevante în speţă, întrucât excedează intenţiei de reglementare avute în vedere de Parlament, cele două concepte subsumate aparent condiţiei privind deţinerea cetăţeniei române neputându-se suprapune nu doar semantic şi nici din perspectiva felului în care funcţia militară este edictată în dreptul pozitiv naţional. Totodată, apreciază că legea criticată conţine suficiente garanţii ca participarea forţelor armate străine la misiunile şi operaţiile militare pe teritoriul statului român să se execute cu respectarea legislaţiei României, a tratatelor internaţionale, a acordurilor bilaterale şi multilaterale şi a înţelegerilor tehnice încheiate.