§ 23. - Decizia 157/2025 [R] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, precum şi, în special, a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), ale art. 4, ale art. 6 alin. (1) şi (2), ale art. 7 alin. (1) şi (2) şi ale art. 8 din lege

M.Of. 458

În vigoare
Versiune de la: 16 Mai 2025
22. Consideră că susţinerile de neconstituţionalitate formulate cu privire la prevederile legii supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, coroborat cu prevederile Legii nr. 24/2000, sunt neîntemeiate şi în dezacord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Astfel, reţine că prin parcurgerea şi interpretarea prevederilor legale criticate se pot observa o succesiune logică a soluţiilor legislative preconizate, precum şi realizarea unei armonii interioare a actului normativ; redactarea textului într-un limbaj concis, sobru, clar şi precis exclude orice echivoc, gruparea ideilor în funcţie de conexiunile şi de raportul firesc dintre ele, în cadrul concepţiei generale a reglementării, face ca prevederile normative să corespundă tuturor exigenţelor de claritate şi previzibilitate statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (sunt invocate, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011 şi nr. 662 din 11 noiembrie 2014). Constată că această critică este o simplă afirmaţie, fără să fie însoţită de o motivare de natură să demonstreze încălcarea textului constituţional invocat în ansamblul conţinutului normativ. Reţine că, în lipsa motivării în sensul arătat, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 594 din 15 iulie 2020, că nu se poate substitui autorului sesizării pentru a complini o cerinţă imperativă ce ţine de legala învestire a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea obiecţiilor de neconstituţionalitate.