§ 11. - Decizia 157/2025 [R] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, precum şi, în special, a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), ale art. 4, ale art. 6 alin. (1) şi (2), ale art. 7 alin. (1) şi (2) şi ale art. 8 din lege

M.Of. 458

În vigoare
Versiune de la: 16 Mai 2025
10. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 80, 90, 93, ale art. 118 alin. (1) şi (4) şi ale art. 119 din Constituţie. Se arată că acestea stabilesc rolul Preşedintelui de garant al independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării, atribuţiile acestuia în domeniul apărării şi, în situaţii excepţionale, statutul armatei, care e subordonată poporului, interzic organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale şi consacră rolul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Se susţine că legea criticată încalcă nu doar dispoziţiile constituţionale privind rolul Preşedintelui şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ci şi interdicţiile expres consacrate de art. 118 alin. (4), precum şi rolul armatei, care este subordonată voinţei poporului român. Astfel, armata nu va mai fi subordonată voinţei poporului român, ci voinţei altor popoare, ai căror cetăţeni sunt comandanţii forţelor militare aliate sau autorităţilor militare aliate. Se arată că dispoziţiile art. 118 alin. (4) din Legea fundamentală interzic organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale româneşti. Or, legea criticată prevede expres că este vorba despre autorităţi militare ale altor state participante, care vor exercita misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român, contrar dispoziţiilor constituţionale invocate.