§ 153. - Decizia 157/2020 [R/A] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. f) şi ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

M.Of. 397

În vigoare

Versiune de la: 15 Mai 2020

5.5. Există însă şi (puţine) situaţii în care Curtea Constituţională a considerat că prin ordonanţe de urgenţă se poate realiza o conciliere între mai multe drepturi fundamentale, conciliere prevăzută de art. 53 din Constituţie care statuează expres că este posibilă restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale "pentru apărarea [... ] ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor [... ]". Altfel spus, Curtea Constituţională a admis, chiar şi după revizuirea Constituţiei, că în situaţii particulare şi cu respectarea tuturor celorlalte prevederi impuse de art. 53 din Constituţie, este posibilă restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru mai buna protecţie a altor drepturi fundamentale tot prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului. În aceste situaţii Curtea Constituţională a utilizat ca normă de referinţă art. 53 corelat cu art. 115 alin. (6) din Constituţie: "în măsura în care atingerea adusă unui drept fundamental, aşa cum este dreptul la salariu, s-a realizat pentru a combate, în fapt, afectarea, prin discriminare, a drepturilor fundamentale ale unui număr mult mai semnificativ de persoane, condiţia impusă de art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la interdicţia afectării prin dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, este respectată" (Decizia nr. 396/2014; mutatis mutandis a se vedea şi Decizia nr. 797/2018).