§ 10. - Decizia 1556/2011 [R/R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) şi art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ale art. 36 alin. (2) şi art. 40 lit. j) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

M.Of. 91

În vigoare

Versiune de la: 6 Februarie 2012

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dreptul la contestarea în plen a hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi recursul împotriva hotărârilor plenului de respingere a contestaţiilor nu sunt căi de atac efective şi concrete, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii nu face altceva decât să ia act de punerea în mişcare a acţiunii penale prin ordonanţă sau rechizitoriu, neavând competenţa de a aprecia cu privire la necesitatea suspendării din funcţie a magistratului, în timp ce plenul analizează doar condiţiile de formă ale actului administrativ, nu şi baza legală a acestuia. În consecinţă, căile de atac prevăzute de lege sunt pur formale, fiind lipsite de şanse, întrucât singurele aspecte care sunt verificate se referă la actul prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faptul că fost emis de un procuror competent, potrivit legii. Prin urmare, ambele acte atacate, şi anume hotărârea secţiei pentru procurori şi actul administrativ jurisdicţional - hotărârea plenului, nu garantează accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, contravenind astfel art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.