Decizia 147/2010 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 2 din Codul de procedură civilă

M.Of. 203

În vigoare
Versiune de la: 31 Martie 2010
Decizia 147/2010 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 2 din Codul de procedură civilă
Dată act: 25-feb-2010
Emitent: Curtea Constitutionala

Acsinte Gaspar

- preşedinte

Nicolae Cochinescu

- judecător

Aspazia Cojocaru

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Carmen-Cătălina Gliga

- procuror

Mihaela Senia Costinescu

- magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Oana - Alexandra Cornea în Dosarul nr. 719/235/2008 al Judecătoriei Gherla.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât critica vizează modul de redactare a textului de lege.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 3 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 719/235/2008, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Oana - Alexandra Cornea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că prevederile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu prevăd ca, în cazurile de efectuare a expertizei ştiinţifice ADN, în litigiile de stabilire a paternităţii, partea să poată fi prezentată cu mandat de aducere, iar în caz de refuz de recoltare a probelor biologice, instanţa să poată aprecia refuzul ca o recunoaştere tacită a calităţii de părinte.
Judecătoria Gherla consideră excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Autorităţile nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 208 alin. 2 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul conţinut: "Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, coroborate cu prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 5 din Convenţia europeană asupra statutului juridic al copiilor născuţi în afara căsătoriei.
Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea observă că acestea vizează completarea textului de lege criticat în sensul reglementării situaţiei în care, în cazurile de efectuare a expertizei ştiinţifice ADN, în litigiile de stabilire a paternităţii, partea să poată fi prezentată cu mandat de aducere, iar în caz de refuz de recoltare a probelor biologice, instanţa să poată aprecia refuzul ca o recunoaştere tacită a calităţii de părinte.
Potrivit competenţei sale însă, aşa cum este ea prevăzută în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, şi respectând principiul constituţional al separaţiei puterilor, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului şi nici nu se poate pronunţa asupra modului de aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului ei contrar Constituţiei. Astfel fiind, excepţia de neconstituţionalitate apare ca inadmisibilă şi urmează să fie respinsă ca atare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d), al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Oana - Alexandra Cornea în Dosarul nr. 719/235/2008 al Judecătoriei Gherla.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 februarie 2010.
-****-

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 203 din data de 31 martie 2010