§ 16. - Decizia 145/2024 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 187/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

M.Of. 956

În vigoare

Versiune de la: 24 Septembrie 2024

11. Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal arată că lipsa de conţinut economic al unei tranzacţii nu ar trebui să fie reţinută independent de conduita contribuabilului final, şi nu neapărat fără distincţie între persoanele care în eventualul lanţ al tranzacţiilor au sau nu vinovăţia unui comportament fiscal neadecvat. Instanţa judecătorească, invocând Hotărârea din 19 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-101/16, arată că există principiul potrivit căruia contribuabilul faţă de care s-au stabilit de către administraţiile financiare obligaţii suplimentare nu este răspunzător de activitatea unor alţi participanţi în tranzacţia economică. Susţine că trebuie să fie corectă aprecierea de participare sau implicare a părţii, iar dacă nu se dovedeşte că partea a contribuit la o acţiune frauduloasă, atunci nu se poate aprecia că aceasta nu ar avea un drept de deducere a unei taxe la care era îndreptăţit. Susţine că organul fiscal trebuie să ţină cont de participarea sau neparticiparea în acţiunea frauduloasă pentru a acoperi conţinutul economic al unor activităţi generatoare de obligaţii fiscale. Astfel, chiar dacă organul fiscal a stabilit un comportament fiscal neadecvat în lanţul unor operaţiuni economice succesive, dar care nu privesc în mod efectiv responsabilitatea contribuabilului final, atunci sunt afectate prevederile constituţionale invocate.