§ 13. - Decizia 145/2024 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 187/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

M.Of. 956

În vigoare
Versiune de la: 24 Septembrie 2024
8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia susţin că textul de lege criticat este lipsit de claritate şi previzibilitate. Acesta nu prevede criterii clare şi precise în raport cu care autorităţile fiscale să analizeze conţinutul/scopul economic al unei tranzacţii comerciale desfăşurate între doi agenţi economici. Formularea de maximă generalitate a sintagmei "tranzacţie care nu are un scop economic" antrenează constant, în practică, o aplicare interpretativă, agentul economic controlat neputându-şi adapta conduita. Astfel, dispoziţiile criticate sunt de natură să îl pună pe beneficiarul bunurilor sau serviciilor achiziţionate, care sunt considerate ca neavând scop economic/artificiale printr-o apreciere unilaterală şi discreţionară a organelor fiscale întemeiată pe comportamentul fiscal al furnizorilor anteriori din circuitul economic, în imposibilitatea de a se adresa unei instanţe de judecată care să poată verifica, pe baza probatoriului administrat, comportamentul fiscal al beneficiarului bunurilor şi serviciilor, independent de comportamentul fiscal al furnizorului/furnizorilor acestor bunuri şi servicii. În situaţia în care se constată că furnizorii anteriori de bunuri nu au achitat efectiv impozite şi taxe datorate pentru operaţiunile în cauză, instanţa de judecată ar trebui să aplice art. 11 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 şi să respingă acţiunea beneficiarului, nemaiavând posibilitatea să verifice comportamentul fiscal al acestuia, adică să dispună o soluţie de respingere a acţiunii, deşi beneficiarul şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale proprii legate de operaţiunea respectivă, cel/cei care nu şi-a/şi-au îndeplinit propriile obligaţii fiscale fiind furnizorul/furnizorii anterior(i) sau primul furnizor din lanţul de comercializare.