§ 20. - Decizia 141/2021 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) şi b) şi ale art. 190 din Codul de procedură civilă
M.Of. 532
În vigoare Versiune de la: 24 Mai 2021
16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece lasă la aprecierea judecătorului să aplice amenzi după bunul său plac, fără niciun temei legal. Buna-credinţă procesuală nu este definită şi nici nu se instituie o regulă de formulare a cererii/apărărilor, decizia instanţei nu este motivată şi nu se comunică părţii sancţionate probele pe care aceasta îşi fondează decizia. Aşadar, dispoziţiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) şi b) din Codul de procedură civilă sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate. Există diferenţe mari între minimul şi maximul cuantumului amenzilor fără a exista un criteriu de stabilire previzibil, posibil de analizat şi contestat, totul stând doar sub aspectul întâmplării şi al tratamentului discriminatoriu, subiectiv, fără posibilitatea de a exercita dreptul la apărare şi de control asupra cuantumului unor astfel de amenzi. Este lăsată la aprecierea judecătorului netemeinicia sau introducerea cu rea-credinţă a unei cereri. Nu poate fi aplicată o amendă fără a fi întrunite elementele de vinovăţie şi de daună. Soluţionarea cauzei trebuie să fie făcută de o instanţă imparţială şi independentă, care să judece pe bază de probe şi să nu creeze justiţiabilului o stare de temere că va fi amendat, nicio lege neputând îngrădi dreptul de a formula o cerere. Dreptul persoanei de a se adresa unei instanţe imparţiale echivalează cu libertatea de exprimare. În temeiul dispoziţiilor legale criticate judecătorul aplică în mod arbitrar o pedeapsă cu amendă celui care se adresează justiţiei, pentru ca acesta să nu mai apeleze la instanţele judecătoreşti, aducând astfel atingere egalităţii în faţa legii.