§ 27. - Decizia 126/2023 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), ale art. 4 alin. (1) şi ale art. 6 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi ale art. 1 fraza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

M.Of. 628

În vigoare
Versiune de la: 10 Iulie 2023
17. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, Curtea reţine că - analizând critici potrivit cărora prin formularea generică, în termeni nedefiniţi, a laturii obiective a infracţiunii pe care o incriminează, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 lasă la liberul-arbitru al organului de urmărire penală, respectiv al instanţei de judecată calificarea ca fiind sau nu infracţiune a unei conduite umane concrete - a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, constatând că nu sunt sancţionate penal, prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, orice operaţiuni privind circulaţia drogurilor, ci numai acelea realizate fără drept şi care se referă la droguri de risc expres nominalizate în tabelul nr. III prevăzut în anexa la aceeaşi lege (Decizia nr. 127 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 31 mai 2017, paragrafele 20 şi 22). Totodată, Curtea a reţinut că modalitatea de stabilire a cuprinsului unei reglementări, precum şi a termenilor utilizaţi în cadrul acesteia constituie o problemă de tehnică legislativă, domeniu în care legiuitorul este suveran, sens în care Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998. Cu prilejul determinării conţinutului constitutiv al infracţiunii prevăzute la art. 2 din Legea nr. 143/2000, stabilirea elementului material al laturii obiective poate fi făcută doar prin raportare la prevederile art. 1 din aceeaşi lege. Această modalitate de definire a infracţiunii anterior precizate este de natură a asigura claritatea, precizia şi previzibilitatea dispoziţiei legale criticate, standarde impuse de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie (Decizia nr. 695 din 7 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 8 februarie 2018, paragraful 14).