§ 132. - Decizia 119/2025 [A/R] în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 7 lit. b), f) şi i) şi ale art. 4 alin. (2) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, şi ale art. 150 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

M.Of. 473

În vigoare
Versiune de la: 21 Mai 2025
82. Deşi în legătură cu această sesizare nu s-a identificat jurisprudenţă, fiind exprimate doar opinii teoretice, iar instanţa de trimitere nu a motivat, nici în acest caz, în ce constă dificultatea problemei de drept, totuşi, verificând existenţa unor repere de jurisprudenţă în procedura de unificare, se observă, inclusiv din trimiterea pe care o opinie teoretică a făcut-o la Decizia nr. 75 din 18 noiembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1218 din 4 decembrie 2024, că au existat diferenţe în ceea ce priveşte înţelesul dat noţiunii de "majorare", în condiţiile unei inconsecvenţe terminologice a legiuitorului care, în anumite situaţii, se referă la majorarea bazei de calcul, iar în altele se referă la modalitatea de calcul al unui element salarial distinct, component al salariului lunar, ca procent din baza de calcul.