§ 10. - Decizia 1175/2007 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12, art. 13, art. 21 şi art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, ale art. 2, art. 15, art. 17, art. 20, art. 24, art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi ale art. 36 din Hotărârea Guvernului nr. 123/2002
M.Of. 56
În vigoare Versiune de la: 24 Ianuarie 2008
În legătură cu neconstituţionalitatea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, se mai susţine că legea "permite administraţiei, instituţiilor şi autorităţilor de stat, serviciilor secrete, armatei şi industriei militare să se sustragă în totalitate de la controlul public, sub argumentul protecţiei informaţiilor secrete de stat şi de serviciu", că "restricţiile substanţiale" aduse prin aceasta accesului la informaţii "au consecinţe extrem de grave sub aspectul lipsei de transparenţă instituţională, a lipsei de responsabilitate şi a menţinerii corupţiei", precum şi că legea criticată, ca de altfel toate legile din categoria celor care tratează chestiuni legate de siguranţa naţională, secrete de stat, servicii secrete, contravin normelor standard europene. Or, Recomandarea (2002)2 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei privind accesul la documente publice admite existenţa unor limitări, dar să fie prevăzute de lege, să fie necesare într-o societate democratică şi să fie proporţionale cu scopul pe care îl protejează; "nu prevede posibilitatea/obligarea publicării de către deţinătorii de informaţii a listelor categoriilor de secrete (nu a informaţiilor ca atare)", astfel că legea nu îndeplineşte cerinţa previzibilităţii; noţiunea de "interes public" lipseşte din textul legii, ceea ce, împreună cu restricţiile impuse asupra conţinutului dreptului de acces la informaţiile de interes public determină "o barieră completă între toate categoriile de informaţii «clasificate» şi «spaţiul public»"; "Legea nr. 182/2002 indică Legea nr. 554/2004 ca lege aplicabilă pentru soluţionarea contestaţiilor în domeniul informaţiilor clasificate pentru protejarea siguranţei naţionale, iar, la rândul său, Legea nr. 554/2004 exceptează de la procedura contencioasă anumite acte administrative". Cu referire la textele din această lege, criticate ca fiind neconstituţionale, în esenţă, se arată: art. 17 "include în mod automat, în categoria extrem de largă a informaţiilor «secrete de stat», totalitatea informaţiilor din domeniile considerate de lege de interes pentru siguranţa naţională", ceea ce conduce "la limitarea, într-o măsură substanţială, a conţinutului dreptului de acces la informaţiile de interes public, având în vedere formularea excepţiilor prevăzute în art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţii"; domeniile care au legătură cu siguranţa naţională "depăşesc sfera reală a siguranţei naţionale"; art. 24 pct. 10 "se referă la declasificarea sau schimbarea nivelului de clasificare al unor informaţii, fără a obliga însă deţinătorii de informaţii clasificate la o revizuire periodică în acest scop" şi nici nu prevede aducerea la cunoştinţă publicului a informaţiilor declasificate, astfel că accesul la acestea "devine pur întâmplător"; introducerea prin art. 15 lit. c) a secretelor de serviciu în categoria informaţiilor clasificate nu are "ce căuta într-o lege privind siguranţa naţională", ale cărei texte, sub acest aspect, sunt contradictorii", iar clasificarea în informaţii "secrete de stat" şi "secrete de serviciu" "apare ilogică, nejustificată şi nefundamentată de scopul declarat al acestei legi, acela de a proteja siguranţa naţională"; art. 33 "poate fi interpretat în diverse moduri", dar "interpretarea corectă", care ar asigura corelarea cu Legea nr. 544/2001, "ar conduce la scoaterea informaţiilor «secrete de serviciu» din sfera informaţiilor clasificate, permiţând autorităţilor şi instituţiilor publice [...] să ofere informaţiile cerute"; art. 20 prevede posibilitatea contestării clasificării unei informaţii, a duratei clasificării şi a modului de atribuire a unui anumit nivel de secretizare, dar nepublicarea listei categoriilor de secrete face ca dreptul prevăzut de acest text să fie pur formal; art. 15 foloseşte expresia "de natură să producă daune...securităţii naţionale", dar nu indică ce se înţelege prin "de natură să".