§ 26. - Decizia 113/2024 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55^1 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 8 din 11 martie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii

M.Of. 716

În vigoare

Versiune de la: 23 Iulie 2024

20. În condiţiile încetării efectelor deciziilor anterior menţionate, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională apreciază că nu poate fi reţinută incidenţa - în cauza în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate - a celor statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, potrivit cărora sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 139 din 27 martie 2018, precitată, paragraful 31). De aceea, întrucât Decizia Curţii Constituţionale nr. 242 din 8 aprilie 2021 şi - subsecvent - încetarea efectelor Deciziei nr. 7 din 26 aprilie 2018 şi ale Deciziei nr. 8 din 11 martie 2019, pronunţate de instanţa supremă, au survenit ulterior sesizării Curţii Constituţionale (12 iulie 2019), Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55¹ alin. (1) şi (8) din Legea nr. 254/2013, în interpretarea dată prin Decizia nr. 8 din 11 martie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a devenit inadmisibilă.