§ 9. - Decizia 111/2022 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 587 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală
M.Of. 684
În vigoare Versiune de la: 8 Iulie 2022
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în notele scrise, că termenul reglementat de norma criticată, care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii, este neconstituţional, nelegal, netemeinic, deoarece, în speţă, "timpul amânării curge de la data intrării în comisia de liberări condiţionate a penitenciarului Iaşi". Astfel, arată că a primit 11 luni de amânare, iar până în prezent a executat aproximativ 4-5 luni. Or, prin adunarea celor 4-5 luni cu cele 11 luni de amânare, se depăşeşte termenul maxim de un an prevăzut de art. 587 alin. (2) din Codul de procedură penală. Totodată, arată că formulează "excepţia de neconstituţionalitate a termenului de amânare, care, în speţă, curge de la data rămânerii definitive a hotărârii definitive la cererea unui procuror [...] care îşi face prezenţa în proces în afara legii instituţiei liberării condiţionate." Potrivit încheierii de sesizare, autorul consideră că dispoziţiile criticate intră în contradicţie cu art. 16 din Constituţie, în sensul că o persoană care alege să formuleze contestaţie împotriva hotărârii judecătorului de fond este discriminată/defavorizată în raport cu o persoană care nu formulează calea de atac, întrucât formularea contestaţiei prelungeşte automat termenul de amânare pe toată perioada în care se judecă contestaţia. Susţine că, potrivit art. 587 alin. (2) din Codul de procedură penală, termenul de amânare curge de la momentul rămânerii definitive a sentinţei, iar nu de la momentul pronunţării soluţiei pe fondul cauzei.