§ 18. - Decizia 111/2019 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi alin. (5), art. 31, art. 88 alin. (1), art. 305 alin. (3) şi art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală

M.Of. 445

În vigoare

Versiune de la: 4 Iunie 2019

14. Guvernul arată că, deşi dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi alin. (5), art. 31 şi art. 88 alin. (1) din Codul de procedură penală nu recunosc martorilor în procesul penal dreptul de a fi asistaţi de avocat întrucât aceştia nu fac parte din categoria "părţilor" sau a "subiecţilor procesuali principali", ci din cea a "altor subiecţi procesuali" (art. 34 din Codul de procedură penală), soluţia legislativă nu aduce atingere dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil. Astfel, câtă vreme martorul nu face obiectul acuzaţiei penale sau al pretenţiilor civile aflate în legătură cu aceasta, ci participă la aflarea adevărului prin depoziţia pe care o dă în legătură cu faptele sau împrejurările despre care are cunoştinţă, în cazul său nu se poate vorbi despre necesitatea recunoaşterii unui drept la apărare. Pe de altă parte, în ipoteza în care o persoană care, după ce a fost audiată ca martor, a primit în aceeaşi cauză calitatea de suspect/inculpat, garanţia respectării dreptului la apărare este oferită de prevederile art. 118 din Codul de procedură penală. Aceste dispoziţii recunosc martorului dreptul de a tăcea în privinţa faptelor probatorii care l-ar putea incrimina, iar dacă a făcut o depoziţie în legătură cu astfel de fapte şi ulterior primeşte în cauză calitatea de suspect/inculpat, aceleaşi prevederi interzic folosirea declaraţiei împotriva acestuia.