§ 17. - Decizia 109/2018 [A] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor

M.Of. 437

În vigoare
Versiune de la: 23 Mai 2018
12. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale. Astfel, în primul rând, arată că reglementarea statutului funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare intră sub incidenţa art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, care statuează că statutul funcţionarilor publici se stabileşte prin lege organică. Pe cale de consecinţă, elementele esenţiale în ceea ce priveşte naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale acestora se referă în mod intrinsec la statutul acestora, reglementat prin lege organică, respectiv Legea nr. 293/2004. În al doilea rând, arată că evaluarea activităţii funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare face parte din modul de executare a raportului de serviciu şi, prin efectele produse, se reflectă nu numai asupra carierei funcţionarului public, dar poate avea drept consecinţă chiar încetarea acesteia, potrivit art. 25 din Legea nr. 293/2004. Prin urmare, este de netăgăduit că evaluarea activităţii ţine de statutul funcţionarului public şi, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. Or, prin textul de lege criticat, criteriile de evaluare sunt elaborate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi aprobate prin ordin al ministrului justiţiei, delegându-se, astfel, către ministrul de resort atribuţia de reglementare, prin ordin, a evaluării funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare. Or, normele privind evaluarea activităţii funcţionarilor publici trebuie să respecte anumite exigenţe de stabilitate, previzibilitate şi claritate, iar delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme către un membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, determină o stare de insecuritate juridică, care contravine voinţei legiuitorului constituant, care, prin art. 73 alin. (3) lit. j), a stabilit că aceste tipuri de norme juridice trebuie reglementate prin lege organică. Decizia puterii constituante de a reglementa anumite aspecte ale vieţii sociale prin legi organice nu poate fi ignorată, reprezentând un imperativ procedural. Ca atare, statutul special de care trebuie să se bucure funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare, învestit, de altfel, cu exerciţiul autorităţii publice, este consacrat şi garantat constituţional.