Art. 30. - Art. 30: Prezumtia de pierdere a marfii. Regasirea marfii - Conventie din 1961 internationale privind transportul de marfuri pe caile ferate (CIM)
B.Of. 157
În vigoare Versiune de la: 1 Aprilie 1992
Art. 30: Prezumtia de pierdere a marfii. Regasirea marfii
1.Cel indreptatit poate, fara a avea de facut alte dovezi, sa considere marfa ca pierduta daca ea nu a fost eliberata destinatarului sau tinuta la dispozitia acestuia in cele 30 de zile dupa implinirea termenului de executare a contractului de transport.
2.Cel indreptatit, primind plata despagubirii pentru marfa pierduta, poate cere in scris sa fie instiintat fara intirziere in cazul cind, in curs de un an de la plata despagubirii, marfa ar fi regasita. Despre aceasta cerere ii va fi eliberata o dovada scrisa.
3.In teremen de 30 de zile de la primirea acestei instiintari, cel indreptatit poate pretinde ca marfa sa-i fie eliberata la una dintre statiile de pe parcurs, in schimbul platii taxelor aferente transportului de la statia de predare pina la aceea unde are loc eliberarea, precum si in schimbul restituirii despagubirii pe care el a primit-o, din care se vor scadea, eventual, cheltuielile care au fost cuprinse in aceasta despagubire, raminind rezervate toate drepturile la despagubire pentru depesirea termenului de executare a contractului de transport prevazute la art. 34 si, daca este cazul, la art. 36.
4.In lipsa fie a cererii prevazute la 2, fie a instructiunilor date in termenul de 30 de zile prevazut la 3 sau daca marfa nu a fost regasita decit dupa trecerea unui an de la plata despagubirii, calea ferata dispune de aceasta potrivit cu legile si regulamentele statului de care depinde.