Art. 41. - Codul Penal din 1936 CODUL PENAL
M.Of. 65
Ieşit din vigoare Versiune de la: 15 Iunie 1954
Art. 41
Liberarea condiţionată este punerea în libertate anticipată a condamnatului care, în afară de condiţiunile prevăzute în art. 28, 32, 33 şi 39, mai are şi posibilitatea de a-şi asigura existenţa prin muncă, când nu are alte mijloace.
Partea din pedeapsa redusă prin graţiere nu intră în calculul părţilor ce trebuiesc executate pentru obţinerea liberării.
Timpul petrecut în libertate condiţionată este socotit ca executare de pedeapsă.
Hotărârea de liberare va fixa localitatea unde cel liberat se va stabili. Această localitate poate fi alta decât aceea unde locuieşte partea vătămată.
Cel eliberat este obligat.
1.să muncească, potrivit cu puterile şi aptitudinile sale, în cazul când existenţa nu-i poate fi asigurată decât prin muncă;
2.să nu părăsească, fără încuviinţarea autorităţii respective, localitatea unde trebuie să muncească şi care i-a fost fixată prin hotărârea de liberare.