Nou Capitolul xii - Principii ale analizării cauzelor deontologice - Cod din 2025 de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România

M.Of. 1141

Neintrat în vigoare
Versiune de la: 10 Decembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
CAPITOLUL XII:Principii ale analizării cauzelor deontologice
Art. 59: Fapte nedeontologice
(1)Nerespectarea prevederilor prezentului cod constituie faptă nedeontologică şi atrage răspunderea disciplinară a medicului.
(2)Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic următoarele acte:
a)încălcarea principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic;
b)practicarea eutanasiei şi înlesnirea sinuciderii asistate medical;
c)practicarea eugeniei, a clonării umane, precum şi a selecţiei sexului, exceptând patologia genetică legată de sex;
d)utilizarea unor tehnologii genetice nelegiferate;
e)practicarea unei intervenţii mutilante, fără indicaţie medicală;
f)folosirea, invocarea sau inducerea în eroare asupra deţinerii unor titluri profesionale, specialităţi ori competenţe profesionale neconforme cu realitatea;
g)respingerea publică, cu excepţia dezbaterilor ştiinţifice din comunitatea medicală, a unor mijloace de diagnostic, tratament şi profilaxie recunoscute de comunitatea medicală;
h)recomandarea nefundamentată ştiinţific, publică şi individuală, de a efectua sau a refuza unele tratamente şi intervenţii medicale;
i)refuzul acordării serviciilor medicale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau de normele profesiei;
j)abandonarea unei persoane care necesită servicii de urgenţă sau se află în pericol fără asigurarea că aceasta a fost preluată de o unitate medicală sau de un medic ori că beneficiază de condiţii adecvate situaţiei în care se află;
k)folosirea unor/unei dispozitive medicale/aparaturi/proceduri diagnostice/terapeutice nefundamentate ştiinţific sau neacceptate de comunitatea medicală, cu risc pentru pacient sau neaprobate spre a fi utilizate în România, în condiţiile legii;
l)cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale vitale şi a medicinei de catastrofă, exercitarea profesiei medicale în condiţii care ar putea compromite actul profesional;
m)emiterea unui document medical pentru care nu există competenţă profesională;
n)solicitarea sau acceptarea de avantaje necuvenite, în natură sau în bani, pe căi directe sau indirecte, pentru prestarea unui act medical;
o)solicitarea sau acceptarea, în timpul relaţiei medic-pacient, din partea pacientului sau a familiei acestuia de a deveni beneficiarul unor acte de dispoziţie, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
p)facilitarea activităţii oricărui prestator ilegal de servicii de sănătate;
q)emiterea unui document medical neconform cu realitatea sau pentru obţinerea unui folos nelegal sau imoral;
r)promovarea în spaţiul public a unor practici, metode sau produse cu caracter medical care nu au fost validate ştiinţific ori nu sunt acceptate de comunitatea medicală modernă, atunci când acestea pot induce în eroare pacienţii şi publicul larg, pot pune în pericol sănătatea publică sau pot scădea încrederea populaţiei în actul medical;
s)utilizarea autorităţii profesionale de medic pentru a acredita informaţii neverificate, pseudoştiinţifice ori contrare cunoştinţelor medicale actuale, nefundamentate pe dovezi ştiinţifice sau pe adevăr ştiinţific verificabil, cu potenţial de a afecta sănătatea publică;
t)formularea sau susţinerea, în spaţiul public sau prin mijloace de comunicare în masă, a unor opinii, teorii ori recomandări lipsite de fundament ştiinţific şi care contravin principiilor medicinei bazate pe dovezi;
u)participarea medicului la activităţi din care să rezulte fraudarea sistemului de sănătate.
(3)Medicilor le este interzis:
a)să se implice în mod direct sau indirect, în scopuri comerciale, în distribuţia de: medicamente, remedii, suplimente alimentare, dispozitive medicale, produse cosmetice, aparatură medicală, alte produse legate de sănătate;
b)să comercializeze medicamente sau alte produse de uz medical sau nemedical;
c)să facă declaraţii publice, în orice formă/mediu de comunicare, care pot avea un impact negativ asupra sănătăţii pacienţilor sau care pot induce teamă, confuzie ori comportamente contrare recomandărilor medicale validate ştiinţific;
d)să emită opinii publice referitoare la aspecte medicale care exced competenţei şi specialităţii lor profesionale, prezentându-le ca fiind avizate sau autorizate;
e)să recurgă la prestigiul conferit de profesia medicală pentru a susţine informaţii nevalidate ştiinţific sau incompatibile cu normele de bună practică medicală.
(4)Exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităţilor de producţie ori distribuţie de produse farmaceutice, materiale sanitare, reactivi sau aparatură medicală.
Art. 60: Interdicţia exercitării actului medical în spaţii neavizate
Medicilor le este interzis să acorde consultaţii, să elibereze reţete sau să furnizeze consiliere medicală în spaţii neavizate ori în orice alt loc în care se oferă spre vânzare medicamente, produse sau dispozitive medicale pe care aceştia le recomandă, le prescriu sau le utilizează în exercitarea profesiei. Excepţie fac activităţile medicale reglementate prin lege, caravanele medicale sau activităţile medicale organizate, avizate de direcţiile de sănătate publică, precum şi acordarea primului ajutor.
Art. 61: Atitudinea medicului pe parcursul desfăşurării anchetei disciplinare
(1)La solicitarea comisiilor colegiului medicilor, medicii cărora le-au fost solicitate date în legătură cu soluţionarea sesizării trebuie să acţioneze cu maximă diligenţă, netergiversând comunicarea datelor solicitate.
(2)În cazul solicitării adresate medicului intimat referitor la date şi informaţii necesare soluţionării cauzei disciplinare, se va indica termenul până la care urmează să se facă comunicarea datelor sau informaţiilor solicitate, cu consecinţa decăderii din dreptul de a le furniza ulterior, în cazul depăşirii nejustificate a termenului stabilit.
(3)Pe parcursul anchetei disciplinare medicul intimat trebuie să aibă o atitudine politicoasă, adecvată, conformă cu statutul de medic, şi să dea dovadă de totală colaborare.
(4)Este interzisă antepronunţarea şi furnizarea de informaţii persoanelor aflate în afara anchetei disciplinare de către medicii implicaţi în desfăşurarea anchetei disciplinare.
Art. 62: Conflictul de interese în practica medicală
(1)Medicul are obligaţia de a lua măsuri pentru a evita situaţiile în care interesul personal poate prevala asupra interesului pacientului.
(2)Medicul are obligaţia de a identifica şi de a înlătura orice situaţie reală sau potenţială de conflict de interese apărută în practica medicală, care ar putea influenţa deciziile medicale.