Art. 6. - Art. 6: Soluţionarea diferendelor referitoare la investiţii - Acord din 2008 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor

M.Of. 107

În vigoare
Versiune de la: 26 Februarie 2009
Art. 6: Soluţionarea diferendelor referitoare la investiţii
(1)În sensul prezentului articol, un diferend investiţional este definit ca un diferend care implică:
a)interpretarea sau aplicarea unei autorizaţii de investiţie acordate de autoritatea de investiţii străine a unei părţi contractante unui investitor al celeilalte părţi contractante; sau
b)o încălcare a unui drept conferit ori creat de prezentul acord cu privire la o investiţie.
(2)Orice diferend între o parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante, cu privire la o investiţie a acelui investitor pe teritoriul primei părţi contractante, se va soluţiona pe cât posibil pe cale amiabilă, prin consultări şi negocieri între părţile în litigiu.
(3)Dacă diferendul nu poate fi soluţionat prin consultări şi negocieri în termen de 6 luni de la data solicitării soluţionării, atunci diferendul va fi înaintat, la alegerea investitorului, către:
a)Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii (ICSID) înfiinţat prin Convenţia pentru reglementarea diferendelor referitoare la investiţii între state şi persoane ale altor state, încheiată la Washington la 18 martie 1965, în cazul în care ambele părţi devin semnatare ale acestei convenţii;
b)un tribunal arbitrai ad-hoc, constituit în conformitate cu Regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL).
(4)Trimiterea diferendelor cu privire la investiţii la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii se va realiza potrivit procedurii prevăzute în Convenţia pentru reglementarea diferendelor referitoare la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965.
(5)Tribunalul arbitrai va decide în baza normelor de drept, luând în considerare izvoarele de drept în următoarea ordine:
- prevederile prezentului acord şi ale altor acorduri relevante între părţile contractante;
- legislaţia în vigoare a părţii contractante interesate;
- prevederile acordurilor speciale referitoare la investiţii;
- principiile generale de drept internaţional recunoscute de ambele părţi contractante.
(6)Fără a prejudicia prevederile paragrafelor (3) şi (4) din acest articol,
potrivit notificării trimise de Republica Turcia Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii (ICSID), denumit în cele ce urmează Centrul, în data de 3 martie 1989, potrivit art. 24 (4) din Convenţia pentru reglementarea diferendelor referitoare la investiţii între state şi persoane ale altor state:
a)numai diferendele care provin direct din activităţile de investiţii care au obţinut permisiunea necesară, dacă este cazul, în conformitate cu legislaţia relevantă din Republica Turcia cu privire la capitalul străin, şi care au demarat efectiv vor fi supuse jurisdicţiei Centrului sau oricărui alt mecanism internaţional de soluţionare a litigiilor;
b)diferendele referitoare la proprietate şi drepturi de proprietate asupra unor proprietăţi imobiliare intră total sub jurisdicţia tribunalelor din Republica Turcia şi, în consecinţă, nu vor fi trimise spre soluţionare Centrului sau altui mecanism internaţional de soluţionare a litigiilor; şi
c)referitor la art. 64 din Convenţia pentru reglementarea diferendelor referitoare la investiţii între state şi persoane ale altor state:
Republica Turcia nu va accepta înaintarea litigiilor care survin între Republica Turcia şi altă parte contractantă cu privire la interpretarea sau aplicarea Convenţiei pentru reglementarea diferendelor referitoare la investiţii între state şi persoane ale altor state, care nu se rezolvă prin negociere la Curtea Internaţională de Justiţie.
(7)Decizia de arbitraj va fi definitivă şi obligatorie pentru toate părţile aflate în diferend. Fiecare parte contractantă se angajează să pună în aplicare decizia potrivit legislaţiei naţionale.