Capitolul 9 - Cooperare interinstituţională - Rezolutia 1601/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea V - Curtea de Conturi
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2025
CAPITOLUL 9:Cooperare interinstituţională
71.subliniază faptul că, în 2023, auditorii Curţii au petrecut 1 370 de zile la instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi la diferite organizaţii internaţionale şi firme de audit private, faţă de 945 de zile în 2022;
72.solicită instituirea oficială a unui dialog interinstituţional anual între Curte, Parlamentul European, Consiliu şi Comisie cu privire la controlul bugetar, care să asigure monitorizarea sistematică a constatărilor de audit şi o mai bună supraveghere a cheltuielilor UE;
73.reaminteşte încă o dată că o cooperare eficace între Curte şi Comisie va rămâne limitată, cu excepţia cazului în care Comisia adoptă metodologia Curţii de evaluare a ratelor de eroare, care se bazează pe o evaluare independentă şi cuprinzătoare a tuturor încălcărilor normelor, spre deosebire de accentul pus de Comisie pe erorile recuperabile;
74.salută faptul că Curtea cooperează strâns atât cu OLAF, cât şi cu Parchetul European (EPPO), inclusiv prin organizarea de ateliere şi evenimente de sensibilizare şi prin schimburi de cunoştinţe şi experienţă; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2023, Curtea a transmis 20 de cazuri de suspiciune de fraudă către OLAF şi 17 astfel de cazuri către EPPO; subliniază poziţia sa potrivit căreia toate suspiciunile de fraudă ar trebui să fie transmise prompt OLAF şi EPPO pentru investigare temeinică;
75.invită Curtea să instituie un mecanism structurat de colaborare cu OLAF şi cu EPPO pentru detectarea fraudelor, inclusiv acorduri privind schimbul de date în timp real şi o abordare comună de audit pentru domeniile de finanţare ale UE cu grad ridicat de risc;
76.este convins că un sistem informatic integrat unic pentru extragerea datelor şi evaluarea riscurilor ar putea constitui o sursă de date valoroasă, care ar permite Curţii, OLAF şi EPPO să îşi consolideze eforturile de audit şi control; subliniază că ar trebui să se acorde acces nelimitat la un astfel de sistem şi la datele conţinute în acesta, că accesul respectiv nu ar trebui să facă obiectul unor restricţii nejustificate şi că explorarea şi utilizarea altor instrumente digitale şi tehnologii emergente ar trebui să fie permise imediat în cadrul auditurilor Curţii;
77.regretă că, în pofida îmbunătăţirii accesului la documentele şi informaţiile Băncii Europene de Investiţii (BEI), Curtea nu dispune de un mandat de audit al operaţiunilor finanţate din fondurile proprii ale BEI; solicită ca acest mandat să fie acordat Curţii, având în vedere misiunea BEI de a urmări obiectivele Uniunii şi rolul său din ce în ce mai important în peisajul economic şi politic al Uniunii, care depăşeşte utilizarea bugetului Uniunii pentru a garanta operaţiunile acesteia; subliniază Raportul special 05/2023 al Curţii intitulat "Peisajul financiar al UE - O construcţie eterogenă care necesită progrese în materie de simplificare şi de răspundere de gestiune", în care Curtea a afirmat că ar trebui instituit un mandat de audit public pentru toate tipurile de finanţare a politicilor Uniunii;
78.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a prezentat 29 de rapoarte speciale, un document de analiză şi un aviz în faţa a 22 de comitete şi grupuri de lucru ale Consiliului; ia act, de asemenea, de faptul că, în acelaşi an, reprezentanţii Curţii au participat la 23 de reuniuni axate pe descărcarea de gestiune a bugetului Uniunii pentru exerciţiile financiare 2021 şi 2022;
79.constată cu satisfacţie că membrii şi conducerea Curţii au demonstrat un angajament activ în 2023, prezentându-şi activitatea în cadrul a 120 de reuniuni cu guvernele naţionale şi organismele guvernamentale din 25 de state membre, dintre care majoritatea au implicat miniştri sau ministere de finanţe; constată, de asemenea, că, în acelaşi an, membrii şi personalul Curţii şi-au prezentat activitatea în cadrul a 91 de reuniuni cu parlamentele naţionale sau regionale din 19 state membre, în principal în cadrul unor comisii axate pe chestiuni bugetare, financiare, de audit sau legate de UE; îndeamnă Curtea să îşi intensifice colaborarea cu guvernele ţărilor în care ratele de eroare sunt cele mai ridicate, promovând un dialog şi o colaborare mai intense pentru a soluţiona în mod eficace aceste probleme;