Secţiunea 8 - Vecinătatea şi restul lumii - Rezolutia 1594/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea III - Comisia, agenţiile executive şi al nouălea, al zecelea şi al unsprezecelea Fond european de dezvoltare
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2025
SECŢIUNEA 8:Vecinătatea şi restul lumii
151.reţine că bugetul pentru programele de la rubrica 6 a CFM - "Vecinătate şi restul lumii" - a fost de 15,2 miliarde EUR (7,4% din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 63,4% pentru Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională - "Europa globală" (IVCDCI - Europa globală), 16,4% pentru Ajutorul Umanitar (HUMA), 16% pentru Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IPA III) şi 4,2% pentru alte acţiuni şi programe; constată că, în total, în 2023, plăţile pentru "Vecinătate şi întreaga lume" au ajuns la 15,2 miliarde, ceea ce reprezintă circa 8% din cheltuielile totale ale UE, fără MRR;
152.constată că Curtea a examinat un eşantion de 72 de operaţiuni, care nu este suficient de reprezentativ pentru cheltuielile de la această rubrică a CFM şi, prin urmare, nu poate furniza o estimare a ratei de eroare; invită Curtea să transmită o estimare clară a ratei de eroare la această rubrică, având în vedere că, din rezultatele auditului Curţii reiese că acest domeniu este cu risc ridicat (37 din cele 72 de operaţiuni auditate, adică 51,4%, erau afectate de erori); observă că Curtea a depistat 31 de erori care au avut un impact financiar asupra bugetului Uniunii, legate de beneficiari neeligibili, costuri neeligibile, cheltuieli neefectuate şi încălcări ale normelor pentru achiziţiile publice, domenii care ar putea indica riscul ca mecanismele de control să nu funcţioneze corect;
153.constată, în plus, că Curtea a detectat 19 cazuri de neconformitate cu dispoziţiile juridice şi financiare, dintre care niciunul nu a avut un impact financiar direct asupra bugetului Uniunii, şi care au cuprins aspecte precum alocarea ambiguă a costurilor, nerespectarea normelor de vizibilitate şi documentaţia inadecvată;
154.este preocupat că Curtea a constatat o neconformitate semnificativă cu normele de vizibilitate la un proiect finanţat de UE în gestiune indirectă de către DG Vecinătate şi Negocieri privind Extinderea, care a vizat un acord de contribuţie în valoare de 21.2 milioane EUR semnat cu o organizaţie internaţională într-un proiect al cărui scop era să sprijine ţările Parteneriatului estic să combată COVID-19; reţine din constatările Curţii că majoritatea chitanţelor de donaţie pe care le-a verificat nu menţionau deloc că echipamentele medicale donate erau finanţate de Uniune; reaminteşte că beneficiarii fondurilor Uniunii trebuie să publice în mod clar că Uniunea a finanţat sau cofinanţat acţiunea pe care o derulează; află din răspunsurile Comisiei că discută cu Organizaţia Naţiunilor Unite noi orientări privind comunicarea şi vizibilitatea pentru a reduce riscurile de neconformitate cu normele de vizibilitate;
155.este îngrijorat că, în auditul său informatic privind componenta sistemului informatic OPSYS de gestionare a accesului şi a drepturilor utilizatorilor, Curtea a constatat trei deficienţe, inclusiv că (i) DG Parteneriate Internaţionale nu a introdus o procedură oficială de acordare şi retragere a drepturilor de acces pentru administratorii de sistem şi utilizatorii standard; (ii) în patru cazuri utilizatorii standard aveau mai multe drepturi de acces decât aveau nevoie pentru locurile lor de muncă, ceea ce nu este în conformitate cu standardele informatice ale Comisiei; şi că (iii) DG Parteneriate Internaţionale nu gestiona toate conturile de administratori ce aparţineau personalului altor direcţii generale; este preocupat că aceste deficienţe măresc atât riscul unui acces neautorizat la sistem, cât şi riscul de neconformitate cu normele şi procedurile obligatorii pentru derularea proiectelor de acţiune externă şi pe lângă toate acestea mai şi subminează integritatea proceselor şi datelor sistemului;
156.reţine că Comisia a intensificat comunicarea cu organizaţiile internaţionale pentru a lăsa să se înţeleagă mai clar că auditorilor Curţii trebuie să li se asigure acces deplin la documente atunci când auditează proiecte finanţate de Uniune şi că Comisia a sprijinit iniţiative care urmăresc să găsească soluţii permanente la problemele legate de accesarea şi păstrarea documentelor; constată cu toate acestea că Comisia recunoaşte că, în ciuda eforturilor, tot mai există unele constrângeri în accesul la documente, impuse de cadrele juridice existente ale partenerilor de implementare, care nu sunt şanse să se schimbe în viitorul apropiat;
157.îndeamnă Comisia să consolideze abordarea bazată pe mecanismul de condiţionalitate bazat pe statul de drept în ceea ce priveşte finanţarea Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA) III, pentru ca instrumentul să servească scopului său de a pregăti în mod eficient ţările în curs de aderare pentru îndeplinirea condiţiilor necesare pentru a deveni state membre ale Uniunii; îşi reiterează apelul adresat Comisiei de a pune în aplicare recomandările din Raportul special 01/2022 al Curţii pentru a garanta că asistenţa financiară acordată de Uniune în vederea sprijinirii statului de drept în Balcanii de Vest are un impact efectiv, mai ales prin elaborarea unor orientări privind aplicarea dispoziţiilor IPA III referitoare la modulare şi la condiţionalitate;
158.subliniază că ajutorul Uniunii nu ar trebui în niciun caz - direct sau indirect - să finanţeze terorismul şi, prin urmare, nu ar trebui să sprijine nicio entitate care are legături cu Hamas sau cu orice altă organizaţie teroristă sau extremistă; consideră că, în acest scop, este legitim şi necesar să se poată cunoaşte şi identifica în mod clar toţi beneficiarii finali ai ajutorului european din ţările terţe; subliniază necesitatea unui control strict asupra distribuirii şi utilizării ajutorului, pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor;
159.constată cu regret că Comisia Europeană a finanţat Universitatea Islamică de Ştiinţă şi Tehnologie din Gaziantep, despre care s-a demonstrat că are legături cu organizaţia teroristă Hamas; solicită Comisiei să încheie toate relaţiile cu această universitate şi cu alte universităţi care au legături cu organizaţii teroriste;
160.îndeamnă Comisia, în contextul eforturilor de a acorda sprijin şi ajutoare umanitare populaţiei palestiniene, să utilizeze pe deplin, de asemenea, partenerii de încredere, cum ar fi OMS, PAM, Unicef sau diferite organizaţii ale Semilunii Roşii; reaminteşte că este important ca Comisia să garanteze că acţiunile sunt supuse unor controale independente efectuate de experţi externi, de Curte şi de parteneri internaţionali cu experienţă;
161.observă că, în ultimele luni, Comisia a colaborat cu UNRWA pentru a consolida procesele de neutralitate şi sistemele de control în cadrul Agenţiei, în conformitate cu constatările anchetelor efectuate de OIOS al ONU cu privire la acuzaţiile că 19 membri ai personalului său ar fi fost implicaţi în atacul din 7 octombrie 2023, şi pentru a monitoriza aplicarea planului de acţiune prezentat de UNRWA pentru implementarea recomandărilor Grupului independent de verificare condus de fosta ministră franceză a afacerilor externe, Colonna, pentru a întări controlul şi supravegherea; reţine că Comisia a reevaluat decizia de finanţare a UNRWA de către Uniune pentru 2024 şi că, printr-un schimb de scrisori între comisarul Varhelyi şi comisarul general al UNRWA, Lazzarini, în aprilie 2024, Uniunea a ajuns la un acord cu privire la asistenţa condiţionată acordată de Uniune UNRWA, legată de o serie de obiective de etapă declinate pe trei direcţii de lucru, incluzând verificarea personalului UNRWA, un audit de către Uniune, precum şi consolidarea Departamentului pentru investigaţii interne şi a Biroului de etică; observă că asistenţa acordată de Uniune a fost reluată;
162.reaminteşte necesitatea ca Autoritatea Palestiniană să elimine, până la următorul an şcolar, toate conţinuturile şi materialele de învăţământ care nu respectă standardele UNESCO, în special cele care conţin antisemitism, aşa cum este definit de clasificarea dată de Alianţa internaţională pentru comemorarea holocaustului, aprobată de Uniune, incitare la violenţă, discursuri de incitare la ură şi glorificarea terorismului; reaminteşte dispoziţiile rezoluţiilor anterioare de descărcare de gestiune; subliniază că sprijinul financiar din partea Uniunii pentru Autoritatea Palestiniană în domeniul educaţiei ar trebui acordat cu condiţia ca manualele să aibă un conţinut aliniat la standardele UNESCO, ca toate referinţele antisemite să fie eliminate, iar exemplele care incită la ură şi violenţă să fie scoase, aşa cum s-a solicitat în repetate rânduri în rezoluţiile care însoţesc deciziile de descărcare de gestiune; reaminteşte constatările raportului Institutului Georg Eckert finanţat de Uniune, care a dezvăluit o imagine complexă în ce priveşte manualele; reţine că Uniunea nu finanţează manualele palestiniene şi că acestea nu sunt nici responsabilitatea UNRWA, care, cu toate acestea, reexaminează toate manualele publicate pentru a elimina orice conţinut problematic; reţine că Comisia va examina situaţia cu atenţie pentru a se asigura că nu sunt alocate fonduri ale Uniunii, direct sau indirect, pentru redactarea şi predarea unor astfel de materiale didactice sau expunerea copiilor palestinieni la astfel de materiale, chiar dacă asemenea materiale sunt furnizate de organizaţii ale ONU;
163.află că DG Vecinătate şi Negocieri privind Extinderea a admis în raportul său anual de activitate pe 2023 că pentru proiectele de la Kiev s-au organizat vizite periodice, dar că constrângerile de securitate au limitat monitorizarea la faţa locului şi vizitarea proiectelor în alte regiuni ucrainene; constată că constrângerile care afectează monitorizarea adecvată a proiectelor în Ucraina au avut ca efect o rezervă în raportul anual de activitate pe 2023 al DG Vecinătate şi Negocieri privind Extinderea şi că se pun în aplicare acţiuni corective, ca monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor prin verificări documentare, soluţii la distanţă şi apelarea la un furnizor de servicii;
164.consideră demn de apreciat că OLAF oferă autorităţilor asistenţă antifraudă focalizată şi sprijină aderarea Ucrainei la Programul de luptă antifraudă ale Uniunii; relevă că Acordul-cadru pentru Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare în iunie 2024, prevede dispoziţii cu obligativitate juridică pentru gestionarea, controlul, supravegherea, monitorizarea, evaluarea, raportarea şi auditul fondurilor din cadrul mecanismului, precum şi măsuri de prevenire, investigare şi corectare a neregulilor, fraudelor, corupţiei şi conflictelor de interese, precum şi dispoziţii privind rolurile OLAF şi EPPO; în plus, consideră lăudabil că, în temeiul articolului 36 din Regulamentul privind Mecanismul pentru Ucraina, Comisia a înfiinţat în iunie 2024 o comisie de audit, cu misiunea de a ajuta Comisia să evalueze buna funcţionare a sistemelor de gestiune şi control ale Ucrainei în raport cu fondurile furnizate prin mecanism şi să combată proasta administrare a fondurilor Uniunii alocate prin Mecanismul pentru Ucraina; invită Comisia să informeze în mod regulat Parlamentul European cu privire la activităţile şi constatările comisiei de audit pentru a asigura o supraveghere parlamentară adecvată;
165.ia act cu îngrijorare de relatările recente privind constatările unui proiect de raport de audit plătit de Comisie, care vizează Secretariatul Organizaţiei Statelor din Africa, Zona Caraibilor şi Pacific, ce invocă suspiciuni de fraudă, neplata salariilor şi alte datorii; constată că, după cum s-a informat, Comisia Europeană a plătit contribuţii în valoare de 3,7 milioane EUR secretariatului în 2023 şi, din martie 2024, încearcă să recupereze 3,6 milioane EUR; solicită Comisiei să asigure transparenţă şi asumarea deplină a răspunderii, să acorde acces la raportul de audit şi să informeze deputaţii în Parlament cu privire la măsurile concrete pe care le-a adoptat;
166.invită Comisia, în conformitate cu recomandările Curţii din avizul său 03/2024, să integreze în noua propunere legislativă privind CFM recomandările garanţiei pentru acţiunea externă care completează evaluarea Comisiei, inclusiv utilizarea crescută a finanţării mixte (granturi) în ţările cel mai puţin dezvoltate, în ţările fragile sau afectate de conflicte şi coordonarea angajată cu părţile interesate, cum ar fi societatea civilă;
167.îşi exprimă îngrijorarea cu privire la alocarea FEDD+ în cadrul noului pachet flexibil "Sprijin pentru investiţii" în favoarea ţărilor beneficiare în care investiţiile din cadrul strategiei Global Gateway sunt mai uşor de implementat, în detrimentul acordării de prioritate ţărilor cel mai puţin dezvoltate, precum şi ţărilor fragile şi afectate de conflicte; solicită ca informarea privind cuantumul sumelor FEDD+ alocate şi contractate în aceste ţări, precum şi transparenţa în legătură cu cota de alocări pentru ţările cel mai puţin dezvoltate în cadrul MIP naţionale să fie respectate în alocările MIP regionale;
168.reafirmă că, deşi recunoaşte strategia Global Gateway ca fiind răspunsul concertat al Uniunii la provocările globale, acţiunile care grupează investiţiile publice şi private trebuie să fie întotdeauna ghidate de cadrul juridic prevăzut în Regulamentul privind IVCDCI, Agenda 2030 şi de nevoile ţărilor partenere, care au fost comunicate printr-un dialog onest şi de la egal la egal; este preocupat de inconsecvenţele din cadrul programelor Global Gateway; solicită, prin urmare, îmbunătăţirea transparenţei, a responsabilităţii democratice, a unor mecanisme solide de monitorizare şi evaluare în cadrul iniţiativelor Global Gateway şi Echipa Europa; solicită o platformă centralizată, accesibilă publicului, actualizată periodic, pentru a detalia proiectele Global Gateway, şi anume obiectivele, sursele de finanţare, partenerii de implementare şi rezultatele preconizate ale acestora;