Secţiunea 3 - Piaţa unică, inovare şi sectorul digital - Rezolutia 1594/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea III - Comisia, agenţiile executive şi al nouălea, al zecelea şi al unsprezecelea Fond european de dezvoltare

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 8 Octombrie 2025

SECŢIUNEA 3:Piaţa unică, inovare şi sectorul digital

SUBSECŢIUNEA 1:

62.ia act de faptul că Curtea a examinat 127 de operaţiuni, acoperind întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM, în special programul Orizont 2020 (90 de operaţiuni), programul Orizont Europa (7 operaţiuni), Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), programele spaţiale şi instrumentele financiare, precum şi faptul că a examinat sistemul de control ex ante al Agenţiei Executive Europene pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA) pentru granturile MIE în sectorul transporturilor şi al energiei şi informaţiile privind regularitatea furnizate în rapoartele anuale de activitate ale Direcţiei Generale Cercetare şi Inovare şi ale Agenţiei Executive Europene pentru Domeniile Sănătăţii şi Digital;

63.observă că, potrivit estimărilor Curţii, nivelul de eroare al cheltuielilor pentru rubrica "Piaţa unică, inovare şi sectorul digital" în 2023 a fost semnificativ, şi anume de 3,3%; ia act de observaţia Curţii potrivit căreia cheltuielile pentru cercetare şi inovare sunt cele mai afectate de erori, în special în domeniul costurilor cu personalul; observă, totodată, că Comisia a estimat riscul la momentul plăţii ca fiind de 1,4% pentru această rubrică, acesta situându-se în jumătatea inferioară a intervalului estimat de Curte; este preocupat de concluzia Curţii potrivit căreia riscul la momentul plăţii pentru această rubrică este în continuare subestimat de către Comisie, ca urmare a deficienţelor identificate de Curte în auditurile ex post ale Comisiei în acest domeniu începând cu exerciţiul financiar 2019 (¹⁴);

64.constată cu îngrijorare că 39 (31%) dintre cele 127 de operaţiuni examinate de Curte conţineau erori; este profund îngrijorat de faptul că în şapte cazuri de erori cuantificabile făcute de beneficiari, Comisia (sau auditorii contractaţi de beneficiari) dispunea de suficiente informaţii pentru a preveni sau pentru a identifica şi corecta eroarea înainte de a accepta cheltuielile şi că, dacă Comisia ar fi utilizat în mod adecvat toate informaţiile aflate la dispoziţia sa, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 1,4 puncte procentuale mai mic; subliniază că acest lucru indică deficienţe în controalele Comisiei;

SUBSECŢIUNEA 2:Cercetarea şi inovarea

65.subliniază importanţa programelor Uniunii de finanţare a cercetării şi inovării pentru dezvoltarea ştiinţifică, societală, economică şi tehnologică a Uniunii, pentru reducerea inegalităţilor, pentru dubla tranziţie verde şi digitală şi pentru reducerea dependenţei energetice a Uniunii de Rusia; reaminteşte că Orizont Europa este cel mai important program de cercetare şi inovare european, cu un buget total de 95,5 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, inclusiv 5,4 miliarde EUR din instrumentul NGEU; observă că MRR a alocat aproximativ 48 de miliarde EUR pentru investiţii în cercetare şi inovare; subliniază că, pentru a mări competitivitatea Uniunii şi a elimina decalajul în materie de inovare, este necesară o finanţare suplimentară pentru cercetare şi inovare, ţinând seama de recomandările pertinente ale raportului Draghi; subliniază, în special, necesitatea de a majora cheltuielile pentru cercetare şi inovare în domeniul apărării din cauza condiţiilor geopolitice actuale, care ar putea servi drept componentă importantă a strategiei politicii de inovare;

66.ia act de faptul că predecesorul acestuia, Orizont 2020, cu un buget de 75,6 miliarde EUR, a finanţat peste 35 000 de proiecte în perioada 2014-2020, iar cererile sale de propuneri au atras peste un milion de cereri individuale din 177 de ţări; constată, de asemenea, că, în audierea sa pentru descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2023, comisara Ivanova a subliniat valoarea adăugată europeană a programelor UE de finanţare a cercetării şi inovării, explicând că în evaluarea finală a programului Orizont 2020 s-a estimat că, pentru fiecare euro din costurile legate de program, până în 2040 vor fi generate beneficii pentru societate de cinci euro; regretă profund faptul că 74% din propunerile evaluate ca fiind de înaltă calitate de către experţi independenţi nu au putut fi finanţate din cauza constrângerilor bugetare; constată că ar fi fost necesară o sumă suplimentară de 159 de miliarde EUR pentru a finanţa toate propunerile de înaltă calitate; subliniază că este important să se asigure o finanţare suficientă pentru cercetarea şi inovarea din Uniune, nu în ultimul rând pentru a spori competitivitatea şi prosperitatea Uniunii, în conformitate cu Agenda strategică a Uniunii pentru perioada 2024-2029;

68.constată cu îngrijorare faptul că Curtea a identificat erori legate de costuri neeligibile în 30 din cele 97 de operaţiuni de cercetare şi inovare incluse în eşantionul său şi că aceste erori reprezintă 71% din nivelul de eroare de la această rubrică estimat de Curte în 2023; îşi reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că, după 9 ani de punere în aplicare a programului Orizont 2020, calcularea costurilor cu personalul continuă să fie o sursă majoră de erori, întrucât 22 din cele 30 de operaţiuni de cercetare (aproximativ 73%) din eşantionul Curţii, cu erori cuantificabile, sunt afectate de aplicarea incorectă a metodologiei de calculare a costurilor cu personalul; recunoaşte eforturile continue ale Comisiei şi ale Curţii de a remedia această situaţie; salută faptul că Comisia a acceptat recomandările Curţii de a îmbunătăţi respectarea de către beneficiari a normelor privind tarifele zilnice şi de a asigura claritatea în ceea ce priveşte normele privind tarifele zilnice în documentele programului Orizont Europa;

69.subliniază importanţa simplificării normelor şi procedurilor care reglementează finanţarea cercetării şi inovării în Uniune; ia act de faptul că, în 2023, Comisia a continuat să introducă în cadrul programului Orizont Europa opţiuni simplificate în materie de costuri, cum ar fi sumele forfetare şi costurile unitare; ia act în continuare de observaţiile făcute de directorul general pentru cercetare şi inovare în cadrul schimbului de opinii cu Comisia CONT, potrivit cărora Comisia intenţionează să majoreze plăţile din fondurile Orizont Europa cu sume forfetare cu până la 50% până în 2027; salută faptul că, ţinând seama de recomandările Curţii emise în rapoartele sale anuale pentru 2022, Comisia va detalia cerinţele care definesc punerea în aplicare corespunzătoare a granturilor sub formă de sume forfetare, inclusiv elementele fiecărui pachet de lucru care declanşează plăţile, şi va oferi, de asemenea, îndrumări detaliate celor implicaţi în evaluarea punerii în aplicare a proiectelor; constată, de asemenea, că, astfel cum se descrie în evaluarea Comisiei privind finanţarea pe bază de sume forfetare în cadrul programelor Orizont 2020 şi Orizont Europa 2018-2024, beneficiarii ar aprecia o mai mare claritate cu privire la modul în care ar urma să fie auditate granturile sub formă de sume forfetare; este preocupat de faptul că nu este încă elaborată o strategie de audit ex post pentru programul Orizont Europa;

70.subliniază rolul crucial al sectorului privat în abordarea decalajului în materie de inovare din Uniune şi în îmbunătăţirea competitivităţii şi a prosperităţii Uniunii; consideră, în special, că este imperativ să se continue promovarea şi facilitarea în cea mai mare măsură posibilă a participării IMM-urilor la programele Uniunii de finanţare a cercetării şi inovării; ia act de concluzia Curţii potrivit căreia IMM-urile şi nou-veniţii au şanse mai mari să comită erori decât alţi beneficiari, deoarece nu au experienţa şi resursele necesare pentru a administra fondurile; salută eforturile depuse de Comisie pentru a sprijini în mod specific IMM-urile, de exemplu prin campanii de informare, contacte cu sistemul punctelor de contact naţionale şi biroul de asistenţă dedicat al Serviciului de informare în domeniul cercetării; consideră că simplificarea normelor şi a procedurilor este principalul factor pentru o mai bună participare a IMM-urilor;

SUBSECŢIUNEA 3:Sectorul energiei, transporturilor şi digital

72.atrage atenţia că trebuie simplificate procedurile de depunere a cererilor în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei - Transporturi (MIE-T) ca să le fie mai uşor entităţilor mai mici şi iniţiativelor locale să participe la dezvoltarea infrastructurii europene de transport; regretă că bugetul MIE-T nu acoperă toate nevoile de investiţii în transporturi sustenabile şi că cea mai mare parte a bugetului MIE-T a fost deja alocată, lăsând un gol de finanţare până în 2027;

73.reaminteşte că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi sancţiunile aferente impuse Rusiei au afectat în continuare sectorul transportului în Uniune în 2023, provocând reducerea traficului, blocaje în lanţul de aprovizionare şi necesitatea de a ocoli rute tradiţionale, prelungind astfel durata călătoriilor şi mărind costurile; subliniază că regiunile frontaliere estice, în special în statele baltice, Finlanda, Polonia şi România, au fost afectate în mod deosebit de pierderile economice şi de întreruperea mobilităţii transfrontaliere ca urmare a agresiunii Rusiei; invită Comisia să introducă măsuri focalizate, inclusiv în următorul CFM, pentru a facilita redresarea regiunilor afectate;

74.invită Comisia să analizeze temeinic fondurile alocate proiectelor de infrastructură transfrontaliere şi multinaţionale care întâmpină probleme serioase cu execuţia, dificultăţi financiare sau întârzieri ca, de pildă, Rail Baltica; scoate în lumină că această analiză ar trebui să ia în discuţie situaţiile de proastă planificare şi gestionare, precum şi escaladarea costurilor de construcţie, care pun în pericol respectarea termenelor şi obiectivelor proiectelor; repetă că cetăţenii capătă mai multă încredere în instituţiile Uniunii dacă fondurile publice sunt administrate într-un mod mai transparent;

76.este profund îngrijorat de constatările Curţii în legătură cu sistemul de control ex ante al Agenţiei Executive Europene pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA) pentru granturile MIE în sectorul transporturilor şi al energiei, în special de concluzia Curţii potrivit căreia, deşi strategiile atât pentru MIE1 (2014-2020), cât şi pentru MIE2 (2021-2027) se bazează pe o analiză solidă a riscurilor şi a neregulilor din trecut, orientările pentru controalele ex ante privind achiziţiile publice nu au fost suficient de detaliate; sprijină pe deplin recomandarea Curţii ca aceste orientări să fie în continuare dezvoltate de către Comisie;

SUBSECŢIUNEA 4:Recomandări

77.invită Comisia:

(ii)să continue simplificarea normelor şi a procedurilor în conformitate cu noul Regulament financiar, pentru a sprijini sesiunile de formare şi de informare practică, coerentă şi accesibilă pentru solicitanţii din statele membre, în special pentru IMM-uri, noii solicitanţi, spin-off-uri, start-up-uri, organizaţii ale societăţii civile sau grupuri de acţiune locală, şi pentru a încuraja candidaturile din partea beneficiarilor din state membre cu o participare mai limitată, precum şi din partea entităţilor mai mici;