Secţiunea 1 - Observaţii generale - Rezolutia 1594/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea III - Comisia, agenţiile executive şi al nouălea, al zecelea şi al unsprezecelea Fond european de dezvoltare

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 8 Octombrie 2025
SECŢIUNEA 1:Observaţii generale
202.constată că, în 2023, au fost revizuite 27 de planuri de redresare şi rezilienţă (PRR) şi că aceste revizuiri au avut un impact asupra ritmului de punere în aplicare a planurilor existente, cauzând întârzieri; constată, în acelaşi timp, că priorităţile politice din statele membre se pot schimba; constată că creşterea preţurilor la energie, inflaţia ridicată şi perturbările lanţului de aprovizionare cauzate de războiul de agresiune neprovocat purtat de Rusia împotriva Ucrainei şi, în unele cazuri, de dezastrele naturale au dus la revizuirea planurilor de redresare şi rezilienţă; subliniază că întârzierile cauzate de revizuirile planurilor de redresare şi rezilienţă s-au adăugat celor existente, după cum o demonstrează diferenţele semnificative dintre calendarul prevăzut al cererilor de plată şi transmiterea efectivă a acestor cereri de către statele membre Comisiei; este în continuare preocupat de riscul de subutilizare a creditelor şi de neatingere a jaloanelor şi a ţintelor, aşa cum au fost convenite în planurile de redresare şi rezilienţă; subliniază că sunt necesare mecanisme de monitorizare consolidate pentru a se asigura că întârzierile nu au un impact disproporţionat asupra proiectelor-cheie;
203.ia act de faptul că ar trebui să existe o legătură tematică clară între reforme şi investiţii şi că, în anumite cazuri, poate exista o întârziere mare între elaborarea planurilor naţionale de redresare şi finalizarea jaloanelor şi a ţintelor; regretă că modul în care este conceput MRR nu permite o flexibilitate suficientă pentru a răspunde prompt la crizele emergente;
204.atrage atenţia cu cea mai mare îngrijorare asupra declaraţiei preşedintelui Curţii, în care a susţinut că aproximativ jumătate din plăţile din MRR nu au ajuns la economia reală şi s-a întrebat dacă cealaltă jumătate ar fi fost utilizată fie pentru a înlocui cheltuieli bugetare recurente, fie pentru a genera profit pentru statele membre din creşterea ratei dobânzilor;
205.reaminteşte că MRR este un instrument temporar de redresare, bazat pe performanţe, adică plăţile se acordă cu condiţia îndeplinirii satisfăcătoare a unor jaloane şi ţinte legate de reformele şi investiţiile prevăzute în planurile naţionale de redresare şi de rezilienţă; subliniază că eficacitatea MRR trebuie evaluată nu numai în termeni de plăţi, ci şi în funcţie de capacitatea sa de a genera îmbunătăţiri tangibile şi pe termen lung în ceea ce priveşte consecinţele pandemiei; reaminteşte că în Regulamentul privind MRR nu există nicio definiţie a sintagmei "îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor şi ţintelor"; reaminteşte că fiecare plan naţional ar trebui să abordeze în mod eficace toate dificultăţile sau o serie semnificativă de dificultăţi identificate în cadrul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei ţări adoptate de Consiliu; constată că, datorită MRR, procentul de recomandări specifice fiecărei ţări care au înregistrat progrese a crescut cu 17% în perioada 2021-2023;
206.constată că, în 2023, Comisia a plătit o sumă totală de 75 de miliarde EUR şi plăţi de prefinanţare suplimentare în valoare de 7,1 miliarde EUR, ceea ce a adus plăţile totale până la sfârşitul anului 2023 la 220,8 miliarde EUR, împărţite în 141,6 miliarde EUR sub formă de granturi [40% din totalul de 357 de miliarde EUR pentru granturi în cadrul pachetului financiar al Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR)] şi 79,2 miliarde EUR sub formă de împrumuturi (27% din totalul de 291 de miliarde EUR pentru împrumuturi în cadrul pachetului financiar al MRR); solicită cerinţe detaliate de raportare privind modul în care statele membre alocă fondurile, împiedicând înlocuirea cheltuielilor bugetare recurente şi asigurându-se că fondurile ajung la beneficiarii vizaţi;