Art. 26. - Art. 26: Tratamentul programat - Regulamentul 987/16-sept-2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială
Acte UE
Jurnalul Oficial 284L
În vigoare Versiune de la: 1 Februarie 2020
Art. 26: Tratamentul programat
A.Procedura de autorizare
(1)În scopul aplicării articolului 20 alineatul (1) din regulamentul de bază, persoana asigurată prezintă un document eliberat de către instituţia competentă către instituţia de la locul de şedere. În sensul prezentului articol, instituţia competentă înseamnă instituţia care suportă costurile tratamentului programat; în cazurile menţionate la articolul 20 alineatul (4) şi articolul 27 alineatul (5) din regulamentul de bază, în care cuantumul prestaţiilor în natură acordate în statul membru de reşedinţă este rambursat pe baza unor sume fixe, instituţia competentă este instituţia de la locul de reşedinţă.
(2)În cazul în care persoana asigurată nu îşi are reşedinţa pe teritoriul statului membru competent, aceasta solicită autorizaţia instituţiei din locul de reşedinţă, care o transmite imediat instituţiei competente.
În acest caz, instituţia de la locul de reşedinţă certifică printr-un atestat dacă condiţiile prevăzute la articolul 20 alineatul (2) teza a doua din regulamentul de bază sunt îndeplinite în statul membru de reşedinţă.
Instituţia competentă poate refuza acordarea autorizaţiei solicitate numai dacă, în conformitate cu evaluarea instituţiei de la locul de reşedinţă, condiţiile prevăzute la articolul 20 alineatul (2) teza a doua din regulamentul de bază nu sunt îndeplinite în statul membru de reşedinţă al persoanei asigurate sau dacă acelaşi tratament poate fi acordat chiar în statul membru competent, într-un termen justificat din punct de vedere medical, avându-se în vedere starea actuală de sănătate şi evoluţia probabilă a bolii persoanei în cauză.
Instituţia competentă informează imediat instituţia de la locul de reşedinţă în legătură cu decizia sa.
În absenţa unui răspuns în perioada stabilită de legislaţia naţională a acesteia, se consideră că instituţia competentă a acordat autorizaţia.
(3)Dacă o persoană asigurată care nu îşi are reşedinţa în statul membru competent are nevoie de un tratament urgent şi vital şi autorizaţia nu poate fi refuzată, în conformitate cu teza a doua a articolului 20 alineatul (2) din regulamentul de bază, instituţia de la locul de reşedinţă acordă autorizaţia în numele instituţiei competente şi o anunţă imediat pe aceasta.
Instituţia competentă acceptă constatările şi opţiunile terapeutice privind nevoia unui tratament urgent şi vital ale medicilor aprobaţi de instituţia de la locul de reşedinţă care eliberează autorizaţia.
(4)În orice moment al procedurii de acordare a autorizaţiei, instituţia competentă îşi rezervă dreptul de a supune persoana asigurată unei examinări de către un medic la alegerea sa în statul membru de şedere sau de reşedinţă.
(5)Instituţia de la locul de şedere, fără a aduce atingere vreunei decizii privind autorizaţia, informează instituţia competentă dacă se consideră adecvată din punct de vedere medical completarea tratamentului acoperit de autorizaţia existentă.
B.Acoperirea costului prestaţiilor în natură suportate de persoana asigurată
(6)Fără a aduce atingere alineatului (7), articolul 25 alineatele (4) şi (5) din regulamentul de punere în aplicare se aplică mutatis mutandis.
(7)În cazul în care persoana asigurată a suportat ea însăşi în mod efectiv, în totalitate sau parţial, costurile tratamentelor medicale autorizate, iar costurile pe care instituţia competentă este obligată să le ramburseze instituţiei de la locul de şedere sau persoanei asigurate în conformitate cu alineatul (6) (costul real) sunt inferioare costurilor pe care ar fi trebuit să le suporte pentru acelaşi tratament în statul membru competent (costul nominal), instituţia competentă rambursează, la cerere, costul tratamentului suportat de persoana asigurată până la cuantumul cu care costul nominal depăşeşte costul real. Suma rambursată nu poate totuşi depăşi costurile suportate efectiv de persoana asigurată şi poate lua în considerare suma pe care persoana asigurată ar fi trebuit să o plătească dacă tratamentul ar fi fost acordat în statul membru competent.
C.Acoperirea costurilor de călătorie şi de şedere în cadrul tratamentului programat
(8)În cazul în care legislaţia naţională a instituţiei competente prevede rambursarea costurilor de călătorie şi de şedere care sunt inseparabil legate de tratamentul la care este supusă persoana asigurată, aceste costuri pentru persoana în cauză şi, dacă este necesar, pentru o persoană care trebuie să o însoţească sunt acoperite de către această instituţie, atunci când se emite o autorizaţie în cazul tratamentului într-un alt stat membru.
D.Membrii de familie
(9)Alineatele (1)-(8) se aplică mutatis mutandis membrilor de familie ai persoanelor asigurate.