Regulamentul 549/10-mar-2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic European (regulament-cadru)

(1)Punerea în aplicare a politicii comune în domeniul transporturilor necesită un sistem eficient de transport aerian care să permită funcţionarea constantă şi în condiţii de siguranţă a serviciilor de transport aerian, facilitând astfel libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor şi serviciilor.

(2)La reuniunea sa extraordinară de la Lisabona din 23 şi 24 martie 2000, Consiliul European a făcut apel la Comisie să prezinte propuneri privind gestionarea spaţiului aerian, controlul traficului aerian şi gestionarea fluxului de trafic aerian pe baza activităţii Grupului la nivel înalt pentru cerul unic european înfiinţat de Comisie. Acest grup, format în mare parte din autorităţi civile şi militare din navigaţia aeriană a statelor membre, şi-a prezentat raportul în noiembrie 2000.

(3)Buna funcţionare a sistemului de transport aerian impune existenţa unui nivel înalt şi consecvent de siguranţă în serviciile de navigaţie aeriană, care să permită utilizarea optimă a spaţiului aerian european şi un nivel înalt şi consecvent de siguranţă al călătoriilor aeriene, pentru îndeplinirea obligaţiilor de interes general ale serviciilor de navigaţie aeriană, inclusiv a obligaţiilor privind serviciile publice. Prin urmare, sistemul ar trebui să funcţioneze la cele mai înalte standarde de responsabilitate şi competenţă.

(4)Iniţiativa cerului unic european ar trebui dezvoltată în coroborare cu obligaţiile care decurg din apartenenţa Comunităţii şi statelor membre la Eurocontrol şi cu principiile stabilite prin Convenţia de la Chicago din 1944 privind Aviaţia Civilă Internaţională.

(5)Deciziile privind conţinutul, aria de cuprindere sau desfăşurarea operaţiunilor militare şi pregătirea militară nu sunt de competenţa Comunităţii.

(6)Statele membre au adoptat o declaraţie de ansamblu referitoare la problemele militare legate de cerul unic european (⁵). Conform declaraţiei, statele membre ar trebui, în special, să intensifice cooperarea civil-militară şi, dacă este cazul şi în măsura în care statele membre

(7)Spaţiul aerian constituie o resursă limitată, a cărei utilizare optimă şi eficientă va fi posibilă numai dacă se ţine seama de cerinţele tuturor utilizatorilor şi, dacă este cazul, se regăsesc în procesul general de elaborare, decizie şi punere în practică a cerului unic european, inclusiv ale Comitetului pentru cerul unic.

(8)Din aceste motive şi în vederea extinderii cerului unic european astfel încât să includă un număr mai mare de state europene, Comunitatea ar trebui să stabilească, având în vedere evoluţiile la nivelul Eurocontrol, obiective comune şi un program de acţiune pentru mobilizarea eforturilor Comunităţii, ale statelor membre şi diferiţilor factori economici, în vederea creării unui spaţiu aerian operaţional mai integrat: cerul unic european.

(9)Atunci când statele membre iau măsuri pentru a asigura respectarea cerinţelor comunitare, autorităţile care verifică respectarea acestora ar trebui să fie suficient de independente faţă de furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană.

(10)Serviciile de navigaţie aeriană, în special serviciile de trafic aerian care sunt comparabile cu autorităţile publice, trebuie separate funcţional sau structural, fiind organizate în forme juridice foarte diverse în diferitele state membre.

(11)Atunci când este necesară auditarea independentă a furnizorilor serviciilor de navigaţie aeriană, inspecţiile realizate de către autorităţile oficiale de audit ale statelor membre, în cazul în care aceste servicii sunt furnizate de către administraţie, ori de către un organism public monitorizat de către autorităţile susmenţionate, ar trebui recunoscute ca audit independent, indiferent dacă rapoartele auditorilor sunt date publicităţii sau nu.

(12)Este de dorit să se extindă cerul unic european la ţările terţe europene, fie în cadrul participării Comunităţii la lucrările Eurocontrol, după aderarea Comunităţii la Eurocontrol, fie pe baza acordurilor încheiate de Comunitate cu aceste ţări.

(13)Aderarea Comunităţii la Eurocontrol reprezintă o componentă importantă în crearea unui spaţiu aerian paneuropean.

(14)În procesul de realizare a cerului unic european, Comunitatea ar trebui, dacă este cazul, să stabilească cel mai înalt nivel de cooperare cu Eurocontrol, pentru a asigura sinergia reglementărilor şi abordări coerente, precum şi pentru a evita orice suprapunere a acţiunilor celor două părţi.

(15)În conformitate cu concluziile Grupului la nivel înalt, Eurocontrol reprezintă organismul cu expertiza necesară de a susţine Comunitatea în rolul său de autoritate de reglementare. În consecinţă, ar trebui elaborate norme de punere în aplicare în legătură cu chestiunile care sunt de competenţa Eurocontrol şi decurg din mandatele primite de acesta, sub rezerva condiţiilor care urmează să fie incluse într-un cadru de cooperare între Comisie şi Eurocontrol.

(16)Elaborarea măsurilor necesare pentru crearea cerului unic european necesită ample consultări cu factorii economici şi sociali interesaţi.

(17)Partenerii sociali ar trebui informaţi şi consultaţi corespunzător cu privire la toate măsurile cu implicaţii sociale semnificative. Ar trebui consultat, de asemenea, Comitetul de dialog sectorial, înfiinţat prin Decizia 1998/500/CE a Comisiei din 20 mai 1998 privind înfiinţarea comitetelor de dialog sectorial cu rolul de a promova dialogul între partenerii sociali la nivel european (¹).

(18)Factorii interesaţi, de exemplu furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană, utilizatorii spaţiului aerian, aeroporturile, industria aeronautică şi organismele profesionale de reprezentare a personalului, ar trebui să aibă posibilitatea de a consilia Comisia cu privire la aspectele tehnice ale punerii în practică a cerului unic european.

(19)Funcţionarea în ansamblu a sistemului de servicii de navigaţie aeriană la nivel european ar trebui evaluată cu regularitate, acordându-se atenţia cuvenită menţinerii unui nivel înalt de siguranţă, astfel încât să se verifice eficacitatea măsurilor adoptate şi să se propună măsuri suplimentare.

(20)Sancţiunile prevăzute în legătură cu încălcarea prezentului regulament şi a măsurilor menţionate la articolul 3 trebuie să fie eficiente, proporţionale şi descurajante, fără să diminueze siguranţa.

(21)Impactul măsurilor adoptate pentru aplicarea prezentului regulament ar trebui evaluat în lumina rapoartelor ce urmează să fie prezentate cu regularitate de către Comisie.

(22)Prezentul regulament nu aduce atingere competenţei statelor membre de a adopta dispoziţii cu privire la organizarea forţelor lor armate. În temeiul acestei competenţe, statele membre pot decide adoptarea unor măsuri care să asigure că forţele lor armate au spaţiu aerian suficient pentru formare şi instruire. În consecinţă, ar trebui prevăzută o clauză de salvgardare pentru a permite exercitarea acestei competenţe.

(23)Măsurile pentru o mai bună cooperare privind utilizarea aeroportului Gibraltar au fost convenite la Londra, la 2 decembrie 1987, de către Regatul Spaniei şi Regatul Unit, într-o declaraţie comună a miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări. Aceste măsuri nu au intrat încă în vigoare.

(24)întrucât obiectivul prezentului regulament, şi anume crearea cerului unic european, nu poate fi atins într-o măsură suficientă de către statele membre din cauza anvergurii acestei acţiuni la nivel transnaţional şi, prin urmare, poate fi mai bine atins la nivel comunitar, fiind permise în acelaşi timp norme de aplicare detaliate care ţin seama de condiţiile locale specifice, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii prevăzut de articolul 5 din tratat. Conform principiului proporţionalităţii prevăzut în acest articol, prezentul regulament nu dispune mai mult decât este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(25)Măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competenţelor executive conferite Comisiei (¹).

(26)Art. 8 alineatul (2) din normele de procedură referitoare la comitete (²), stabilite în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Decizia 1999/468/CE, prevede o normă conform căreia preşedintele unui comitet poate decide să invite părţi terţe la o reuniune a comitetului. Dacă este cazul, preşedintele Comitetului pentru cerul unic ar trebui să invite reprezentanţi ai Eurocontrol să participe la reuniuni în calitate de observatori sau experţi,

Editia Speciala a Jurnalului Oficial