Regulamentul 378/19-feb-2004 privind procedurile de modificare a Manualului Sirene

(1)Sistemul de Informaţii Schengen (denumit în continuare "SIS"), stabilit în conformitate cu prevederile Titlului IV al Convenţiei din 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (denumită în continuare "Convenţia Schengen") (³), constituie un instrument esenţial pentru aplicarea dispoziţiilor acquis-ului Schengen, integrat în cadrul Uniunii Europene.

(2)În conformitate cu dispoziţiile articolului 92 din Convenţia Schengen, secţiunile naţionale din statele membre nu pot face schimb direct de date SIS între ele, ci numai prin intermediul funcţiei de suport tehnic de la Strasburg. Cu toate acestea, este recomandabil ca schimbul anumitor informaţii suplimentare, necesare pentru corecta punere în aplicare a Convenţiei Schengen, să se facă pe plan bilateral sau multilateral. Astfel de informaţii suplimentare sunt necesare mai ales privind acţiunile ce se impun în conformitate cu articolele 25, 39, 46, 95-100, articolul 102 alineatul (3), articolul 104 alineatul (3), articolul 106, 107, 109 şi 110 din Convenţia Schengen. Schimbul acestor informaţii suplimentare se realizează de către birourile Sirene din fiecare stat membru.

(3)Manualul Sirene este un set de instrucţiuni pentru operatorii birourilor Sirene din fiecare stat membru care descrie în detaliu normele şi procedurile care reglementează schimbul bilateral sau multilateral de asemenea informaţii suplimentare.

(4)Este recomandabil să se asigure uniformitatea Manualului Sirene. Acquis-ul tehnic Schengen ar trebui să se aplice în acest caz.

(5)Modificările aduse părţii 1 din Manualul Sirene în conformitate cu prezentul regulament ar trebui să se limiteze la reluarea versiunii aplicabile a dispoziţiilor Convenţiei Schengen.

(6)Este necesar să se stabilească o procedură pentru modificarea Manualului Sirene în conformitate cu dispoziţiile relevante din diferite tratate.

(7)Baza legislativă necesară pentru a permite modificări ulterioare ale Manualului Sirene este alcătuită din două instrumente distincte: prezentul regulament ce are la bază articolul 66 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi Decizia 2004/201/JAI a Consiliului din 19 februarie 2004 privind procedurile de modificare a manualului Sirene (⁴) ce are la bază articolul 30 alineatul (1) literele (a) şi (b), articolul 31 literele (a) şi (b) şi articolul 34 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Motivul pentru aceasta este că, în conformitate cu articolul 92 din Convenţia Schengen, SIS trebuie să permită autorităţilor desemnate de statele membre să aibă acces, printr-o procedură de căutare automată, la alertările făcute în legătură cu persoane şi mărfuri, în scopul controalelor la frontieră şi al altor controale de poliţie şi vamale efectuate în ţară în conformitate cu legislaţia internă, precum şi pentru eliberarea de vize, permise de şedere şi aplicarea legislaţiei privind regimul străinilor în contextul aplicării dispoziţiilor acquis-ului Schengen privind circulaţia persoanelor. Schimbul de informaţii suplimentare necesare pentru punerea în aplicare a Convenţiei Schengen prevăzut la motivul 2, realizat de către birourile Sirene din fiecare stat membru, este de asemenea util în acest sens, şi serveşte, în general, cooperării poliţieneşti.

(8)Faptul că baza legislativă necesară este alcătuită din două instrumente distincte nu afectează principiul potrivit căruia SIS însuşi constituie şi ar trebui să constituie în continuare un sistem unic şi integrat de informaţii, iar birourile Sirene ar trebui să continue să îşi îndeplinească sarcinile în mod integrat.

(9)Ar trebui să se încheie un acord care să permită reprezentanţilor Islandei şi Norvegiei asocierea la activitatea comitetelor care sprijină Comisia în exercitarea competenţelor acesteia de execuţie. Un asemenea acord a fost avut în vedere în schimbul de scrisori dintre Comunitate şi Islanda şi Norvegia (⁵) anexat la Acordul încheiat de Consiliul Uniunii Europene şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la transpunerea, punerea în aplicare şi dezvoltarea acquis-ului Schengen (⁶).

(10)Prezentul regulament, precum şi participarea Regatului Unit şi a Irlandei la adoptarea şi aplicarea sa, nu aduc atingere dispoziţiilor privind participarea parţială a Regatului Unit şi a Irlandei la acquis-ul Schengen definit de Consiliu în Decizia 2000/365/CE din 29 mai 2000 privind cererea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen (¹) şi în Decizia 2002/192/CE din 28 februarie 2002 privind cererea Irlandei de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen (²).

(11)În conformitate cu articolele 1 şi 2 din protocolul privind poziţia Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii nu este obligată prin aceasta sau supusă aplicării acesteia, întrucât prezenta decizie urmăreşte dezvoltarea acquis-ul Schengen în aplicarea dispoziţiilor părţii a treia titlul IV din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, Danemarca, în conformitate cu articolul 5 din protocolul susmenţionat, decide în termen de şase luni de la adoptarea prezentei decizii de către Consiliu, dacă o va transpune în legislaţia sa internă.

(12)Prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se referă la acesta, în sensul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare.

(13)Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor pentru exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei (³),

Editia Speciala a Jurnalului Oficial