Regulamentul 2653/19-dec-2025 de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/694, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697, (UE) 2021/1153 şi (UE) 2024/795 în ceea ce priveşte stimularea investiţiilor în domeniul apărării în bugetul UE pentru a implementa Planul ''ReArm Europe''

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 22 Decembrie 2025

Dată act: 19-dec-2025

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Instabilitatea geopolitică fără precedent şi agravarea rapidă a nivelurilor de ameninţare şi de securitate la nivel regional şi mondial, în special războiul de agresiune neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a expus Uniunea şi statele sale membre unui risc ridicat de concretizare a ameninţărilor militare convenţionale, impun o creştere urgentă şi semnificativă a cheltuielilor Uniunii pentru cercetare, inovare şi dezvoltare, capacitate industrială şi dezvoltarea infrastructurii legate de rezilienţă, securitate şi apărare. Baza industrială şi tehnologică de apărare europeană (EDTIB) întâmpină obstacole persistente în accesul la finanţare, în special la finanţare privată pentru investiţii, din cauza riscurilor pe care actorii de pe piaţă le asociază cu astfel de investiţii. În consecinţă, este esenţial să fie mobilizate investiţii publice în domeniul apărării. Aşadar, astfel cum s-a identificat în Cartea albă a Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate din 19 martie 2025 privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 (denumită în continuare "Cartea albă comună"), care oferă un cadru pentru Planul de reînarmare a Europei (ReArm Europe), Uniunea ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini, cu ajutorul bugetului Uniunii, nevoia urgentă de a creşte investiţiile europene în domeniul apărării, în paralel cu majorarea cheltuielilor cu apărarea ale statelor membre. Mobilizarea programelor de finanţare ale Uniunii pentru a sprijini tehnologiile şi produsele cu dublă utilizare şi din domeniul apărării are rolul de a avansa către pregătirea pentru apărare a Europei. Această mobilizare este menită şi să consolideze cooperarea civil-militară în statele membre, având în vedere efectele de propagare reciproc avantajoase. Acţiunile sprijinite de programele în cauză ale Uniunii ar trebui să ţină seama corespunzător de activităţile relevante desfăşurate de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi de alţi parteneri, atunci când astfel de activităţi servesc intereselor de securitate şi apărare ale Uniunii.

(2)Ar trebui să fie promovate investiţiile în dezvoltarea de capabilităţi de vârf cu dublă utilizare şi în domeniul apărării, deoarece astfel de investiţii contribuie la realizarea obiectivelor mai ample ale Uniunii în materie de rezilienţă societală, securitate şi competitivitate. Ţinând seama de riscurile asociate deteriorării sporite a contextului de securitate al Uniunii, dezvoltarea industriilor produselor cu dublă utilizare şi de apărare în întreaga Uniune este esenţială pentru a se garanta că toate statele membre contribuie la o EDTIB solidă şi rezilientă şi beneficiază de pe urma acesteia.

(3)Platforma "Tehnologii strategice pentru Europa" (STEP) instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴) este o iniţiativă menită să stimuleze competitivitatea Uniunii prin mobilizarea de fonduri din 11 programe existente ale Uniunii pentru tehnologii critice în trei sectoare strategice: tehnologiile digitale şi inovarea în domeniul tehnologiei profunde, tehnologiile curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor şi biotehnologiile. Ca atare, STEP reprezintă un bun mijloc de mobilizare, într-un mod coordonat şi sinergic, a resurselor Uniunii în direcţia apărării, inclusiv a tehnologiilor-cheie digitale de frontieră necesare pentru dezvoltarea de produse şi tehnologii din domeniul apărării.

(4)Deşi sprijinul pentru tehnologiile care au implicaţii în domeniul apărării este posibil în prezent în cadrul celor trei sectoare strategice existente identificate în STEP, este necesar să crească potenţialul de dezvoltare a cercetării, a industriei şi a inovării în sectorul apărării prin stabilirea unui al patrulea sector strategic în cadrul STEP, axat pe tehnologiile de apărare, fără a compromite poziţia de lider urmărită de Uniune în domeniul tehnologic în sectoarele existente. Acest al patrulea sector strategic ar trebui să asigure faptul că stimulentele STEP sunt utilizate pentru a majora finanţarea din partea Uniunii pentru tehnologiile inovative de apărare, cu scopul de a răspunde în mod eficace la ameninţările actuale şi la cele emergente şi de a contribui la competitivitatea europeană în conformitate cu obiectivele STEP. Tehnologiile de apărare ar trebui înţelese ca fiind cele încorporate în produsele din domeniul apărării sau cele necesare pentru dezvoltarea şi fabricarea acestora, inclusiv a produselor din domeniul apărării menţionate în anexa la Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵). În concordanţă cu abordarea care vizează celelalte trei sectoare prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/795, Comisia ar trebui să actualizeze orientările prevăzute în regulamentul respectiv astfel încât să vizeze cel de al patrulea sector strategic, inclusiv în ceea ce priveşte interpretarea domeniului tehnologiilor de apărare. În ceea ce priveşte inteligenţa artificială, gigafabricile de IA ar trebui să devină o infrastructură esenţială pentru a extinde rapid puterea IA în tehnologiile de apărare.

(6)Programul Orizont Europa, care a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁶), este programul de finanţare al Uniunii pentru cercetare şi inovare, având un rol esenţial pentru poziţia de lider global a Uniunii în domeniul ştiinţific şi tehnologic. Instrumentul Accelerator al Consiliului European pentru Inovare (CEI) instituit prin regulamentul respectiv oferă sprijin, în special, pentru inovaţiile cu potenţial revoluţionar şi disruptive cu potenţial de extindere care ar putea fi prea riscante pentru investitorii privaţi. Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), start-upurile şi unele întreprinderi mici cu capitalizare medie care îşi desfăşoară activitatea în sectorul apărării au nevoie de finanţare pentru comercializarea produselor inovatoare. Cu toate acestea, astfel de entităţi juridice se confruntă cu obstacole mai mari în ceea ce priveşte accesul la finanţare în comparaţie cu entităţile juridice din alte sectoare. După cum s-a subliniat în Cartea albă comună, este necesar să se amplifice pregătirea pentru apărare a Europei, deoarece Europa suportă în prezent efectele războiului, ale agresiunii şi ale altor acte ostile. În acest scop, este necesar să fie majorat substanţial sprijinul pentru inovarea de mare impact în domeniul apărării, inclusiv sprijinul atât de necesar pentru IMM-uri, start-upuri şi unele întreprinderi mici cu capitalizare medie care doresc să extindă astfel de inovaţii de mare impact în domeniul apărării. Însă arhitectura actuală a programelor Uniunii, în care se încadrează şi Fondul european de apărare (FEA), nu oferă amploarea, flexibilitatea sau rapiditatea necesare pentru a mobiliza un astfel de sprijin cu eficacitate şi în timp util. Arhitectura actuală ar putea crea incertitudini pentru entităţile juridice din sectorul apărării în ceea ce priveşte accesul la sprijin pentru tehnologiile care au aplicaţii cu potenţial de dublă utilizare. Având în vedere gravitatea ameninţării în contextul actual, este justificat şi necesar să se adopte măsuri extraordinare. Deşi sprijinul pentru cercetarea şi dezvoltarea în domeniul apărării se realizează prin intermediul FEA, care este un program specific al programului Orizont Europa, este oportun, având în vedere contextul strategic actual, ca instrumentul Accelerator al CEI să devină disponibil pentru acţiuni cu aplicaţii cu potenţial de dublă utilizare, promovând totodată utilizarea aplicaţiilor civile. Sprijinul pentru întreprinderi în faza de extindere în cadrul programului "Scale-up" derulat în cadrul STEP al instrumentului Accelerator al CEI (denumit în continuare "programul") ar trebui să fie extins şi la IMM-urile care nu sunt eligibile pentru finanţare, inclusiv la start-upuri şi la întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanţare, cum ar fi entităţile care au primit deja sprijin din partea instrumentului Accelerator şi care desfăşoară inovaţii revoluţionare şi disruptive care nu sunt eligibile pentru finanţare în domeniul tehnologiilor de apărare critice şi promovând totodată, după caz, inovaţiile cu potenţial de dublă utilizare. Sprijinul pentru extindere sub formă de investiţii directe de capital, prin care finanţarea este acordată direct întreprinderilor, nu este disponibil în instrumentele de finanţare axate pe apărare actuale, mai cu seamă în FEA şi Mecanismul de capitaluri proprii în domeniul apărării implementat în cadrul InvestEU. Este deci necesar ca programul să devină disponibil pentru inovarea în domeniul tehnologiilor de apărare critice pentru a sprijini entităţile juridice care investesc în sectorul apărării, asigurând totodată complementaritatea cu alte instrumente actuale ale Uniunii. Acest lucru justifică introducerea în cadrul financiar multianual (CFM) actual a unei excepţii specifice de la principiul prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/695, care prevede că activităţile de cercetare şi inovare din cadrul programului Orizont Europa se axează exclusiv pe aplicaţii civile, evitându-se totodată suprapunerile inutile. Excepţia specifică nu afectează rezultatul viitoarelor negocieri în contextul următorului CFM. Comisia ar trebui să asigure supravegherea adecvată a aplicării excepţiei specifice, inclusiv prin colectarea şi raportarea de date adecvate în contextul monitorizării şi evaluării actuale a CEI, fără a crea sarcini administrative suplimentare pentru participanţi.

(7)Întrucât activităţile de inovare cu aplicaţii cu dublă utilizare ar putea afecta activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea ori interesele strategice ale Uniunii şi ale statelor sale membre, ar putea fi necesară adaptarea normelor de eligibilitate în programele de lucru pertinente ce ţin de programul Orizont Europa astfel încât participarea să fie limitată numai la entităţile juridice stabilite în statele membre sau la entităţile juridice stabilite în anumite ţări asociate, pe lângă statele membre, sau pentru a exclude participarea entităţilor juridice stabilite în Uniune sau în ţări asociate şi controlate direct sau indirect de ţări terţe neasociate sau de entităţi juridice din ţări terţe neasociate. Prin urmare, articolul 48 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/695 ar trebui să fie modificat pentru a prevedea o astfel de posibilitate. Posibilitatea de a adapta normele de eligibilitate din programele de lucru pertinente este prevăzută expres pentru noile activităţi de inovare care au aplicaţii cu dublă utilizare şi nu influenţează normele care reglementează sprijinirea activităţilor cu aplicaţii civile în cadrul programului Orizont Europa sau finanţarea acestor activităţi.

(8)Deoarece activităţile de inovare în domeniul tehnologiilor de apărare critice pot afecta considerabil interesele în materie de securitate şi apărare ale Uniunii şi ale statelor sale membre, trebuie să se stabilească norme de eligibilitate speciale care să asigure coerenţa cu alte instrumente ale Uniunii din industria de apărare şi care să ţină seama de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste norme de eligibilitate speciale ar trebui să limiteze participarea la entităţile juridice stabilite în Uniune, în Ucraina sau într-un membru al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS) care este membru al Spaţiului Economic European (membru al SEE) şi care este asociat la programul Orizont Europa. Aceste norme ar trebui să respingă participarea entităţilor juridice controlate direct sau indirect de o ţară terţă care nu este Ucraina sau o ţară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa, sau de entităţi juridice dintr-o astfel de ţară terţă. Cu toate acestea, o entitate juridică stabilită în Uniune sau într-un membru al SEE asociat la programul Orizont Europa şi care este controlată de o ţară terţă care nu este Ucraina sau o ţară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa ori de o entitate juridică dintr-o ţară terţă care nu este Ucraina sau o ţară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa ar trebui să fie eligibilă să fie beneficiar, cu condiţia ca garanţiile aprobate în conformitate cu procedurile naţionale ale statului membru sau ale membrului SEE în care este stabilită entitatea juridică să fie puse la dispoziţia Comisiei.

(9)Recunoscând necesitatea urgentă şi extraordinară de a consolida mai mult suveranitatea şi securitatea Uniunii, după cum se prevede în Regulamentul (UE) 2024/795, şi pentru a asigura mobilizarea şi reinvestirea rapidă a resurselor financiare în sectoare critice, inclusiv în proiecte cu dublă utilizare şi în domeniul apărării prin instrumentul Accelerator al CEI din cadrul programului Orizont Europa, este oportun să se deroge de la articolul 212 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷) (denumit în continuare "Regulamentul financiar"). Având în vedere aceste circumstanţe şi necesitatea ca fondurile să fie rapid disponibile, este în special necesar să se prevadă ca rambursările, inclusiv avansurile rambursate, veniturile şi cuantumurile neutilizate, excluzând taxele şi costurile componentei de investiţii de finanţare mixtă din cadrul CEI aferente proiectului-pilot al CEI din cadrul programului Orizont 2020, să fie reinvestite în Fondul CEI, şi nu direcţionate către bugetul Uniunii, pentru a finanţa proiecte cu aplicaţii civile, precum şi proiecte cu dublă utilizare şi în domeniul apărării care beneficiază de domeniul de aplicare modificat. Termenul prevăzut la articolul 212 alineatul (3) din Regulamentul financiar ar trebui să fie modificat pentru a asigura o executare efectivă în circumstanţe excepţionale. Pentru a permite această posibilitate, trebuie să fie introdusă o derogare de la dispoziţia respectivă.

(10)FEA instituit prin Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸) este principalul program de consolidare a competitivităţii, a inovării, a eficienţei şi a autonomiei tehnologice a industriei de apărare a Uniunii. FEA urmăreşte sprijinirea acţiunilor propice dezvoltării tehnologiilor disruptive în materie de apărare. Pentru a aborda mai bine particularităţile unor astfel de acţiuni, cum ar fi în cazuri în care acestea sunt de foarte mică amploare sau au nevoie deosebită de un sprijin rapid, este oportun să se scurteze şi să se simplifice substanţial procedurile pentru a decide cu privire la sprijinul acordat acţiunilor respective, stabilindu-se în acelaşi timp condiţiile pentru luarea unei decizii cu privire la un astfel de sprijin în programul de lucru şi fără a submina principiul excelenţei.

(11)De asemenea, este necesar să se valorifice sinergiile dintre FEA şi alte programe ale Uniunii. În acest scop, ar trebui să fie posibil ca statele membre, instituţiile, organele şi agenţiile Uniunii, ţările terţe, instituţiile financiare internaţionale sau alte părţi terţe să furnizeze contribuţii voluntare la FEA, ca venituri alocate externe. Ar trebui să fie posibile transferurile voluntare de resurse alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate către FEA şi combinarea contribuţiilor din FEA cu alte programe ale Uniunii pentru acţiuni specifice, cu condiţia ca sprijinul cumulat din partea Uniunii să nu depăşească respectivele costuri eligibile totale ale acţiunii.

(12)La 23 iunie 2022, Consiliul European a decis să acorde Ucrainei statutul de ţară candidată, aceasta exprimându-şi voinţa fermă de a corela reconstrucţia cu reformele pe calea sa europeană. La 15 decembrie 2023, Consiliul European a decis să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi a declarat că Uniunea şi statele sale membre îşi menţin angajamentul de a contribui, pe termen lung şi împreună cu partenerii, la angajamentele în materie de securitate faţă de Ucraina, fapt ce va ajuta această ţară să se apere, să reziste eforturilor de destabilizare şi să descurajeze actele de agresiune în viitor. Sprijinul ferm acordat Ucrainei constituie o prioritate-cheie pentru Uniune şi un răspuns adecvat la angajamentul politic ferm al Uniunii de a sprijini Ucraina atât timp cât este necesar. La 5 martie 2023, Comisia a propus crearea unui instrument (denumit în continuare "Instrumentul de sprijin pentru Ucraina") pentru a face faţă daunelor cauzate de războiul de agresiune al Rusiei bazei industriale şi tehnologice de apărare ucrainene (denumită în continuare "DTIB ucraineană") şi pentru a sprijini reconstrucţia, redresarea şi modernizarea acesteia, ţinând seama de posibila sa integrare viitoare în EDTIB. DTIB ucraineană şi-a dezvoltat în mod semnificativ capacităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, pentru a răspunde nevoilor forţelor armate ucrainene. În acest context, asigurarea unei cooperări mai strânse între EDTIB şi DTIB ucraineană ar permite accesul EDTIB la capabilităţile respective şi ar contribui la obiectivul de promovare a competitivităţii şi a inovării EDTIB, fiind în acelaşi timp în concordanţă cu sprijinul continuu al Uniunii pentru consolidarea capacităţilor de producţie în domeniul apărării ale Ucrainei. În consecinţă, având în vedere obiectivele şi scopurile comune ale Uniunii şi ale Ucrainei în domeniul cercetării şi dezvoltării în materie de apărare şi având în vedere beneficiile pentru ambele părţi care pot fi aşteptate în urma unei integrări mai strânse în această privinţă, este oportun ca Ucraina să fie asociată la FEA.

(13)Programul "Europa digitală" instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁹) urmăreşte sprijinirea şi accelerarea transformării digitale a economiei, a industriei şi a societăţii europene, precum şi îmbunătăţirea competitivităţii Europei în cadrul economiei digitale mondiale. În acest context, programul ar trebui să urmărească sprijinirea, în special, a proiectelor, a serviciilor şi a competenţelor care au o aplicare cu potenţial de dublă utilizare în cadrul tuturor obiectivelor sale specifice. Acest lucru ar contribui la consolidarea rezilienţei societale a Uniunii în faţa atacurilor hibride şi a ingerinţelor străine în curs. Recunoscând importanţa strategică a cooperării transfrontaliere şi a facilitării transferurilor de tehnologie între statele membre în cadrul proiectelor cu dublă utilizare din sectorul digital, Comisia ar trebui să ţină seama de dimensiunea transeuropeană atunci când atribuie proiecte cu dublă utilizare. Prin urmare, este oportun ca acest criteriu de atribuire să devină obligatoriu pentru proiectele cu dublă utilizare.

(14)Pentru a consolida suveranitatea tehnologică şi competitivitatea, Uniunea are nevoie de infrastructura de calcul, de tip cloud şi de date pe care o necesită poziţia de lider în domeniul IA. Ca parte a strategiei continentale privind IA, fabricile de IA şi gigafabricile de IA sunt esenţiale pentru ca Uniunea să fie în măsură să concureze la nivel mondial şi să îşi asigure autonomia strategică şi competitivitatea în ştiinţă, în cercetarea cu potenţial de dublă utilizare şi în sectoarele industriale critice, inclusiv în industria apărării. Modelele de IA de nouă generaţie necesită o infrastructură de calcul conectată extinsă pentru progrese semnificative în domenii specifice, inclusiv în domeniul apărării. Prin urmare, este oportun să se adauge, la obiectivul specific nr. 1 al programului "Europa digitală" - Calculul de înaltă performanţă, un obiectiv operaţional suplimentar aferent implementării şi exploatării fabricilor de AI şi a noii generaţii de gigafabrici de IA specializate în dezvoltarea, antrenarea şi operarea celor mai complexe modele şi aplicaţii de IA de dimensiuni foarte mari, inclusiv în ceea ce priveşte hardware-ul şi software-ul necesare pentru o astfel de implementare.

(15)Intensificarea expunerii la ameninţările cibernetice şi hibride în Uniune justifică adăugarea unui accent explicit pe rezilienţa la ameninţările cibernetice şi hibride în cadrul obiectivului specific nr. 3 al programului "Europa digitală". În cadrul obiectivului specific nr. 5 al programului "Europa digitală" - Implementarea şi utilizarea optimă a capacităţilor digitale şi interoperabilitatea, este, de asemenea, necesar să se adauge, în obiectivul operaţional definit pentru a sprijini sectorul public şi domeniile de interes public, o menţiune a domeniului apărării pentru a clarifica faptul că respectiva contribuţie financiară a Uniunii în cadrul unui astfel de obiectiv poate fi extinsă la acest sector.

(16)De asemenea, în cazuri specifice şi justificate în mod corespunzător, ar putea să fie necesară adaptarea normelor de eligibilitate din programul "Europa digitală", astfel încât entităţile juridice stabilite în ţări asociate sau în Uniune, dar care sunt controlate din ţări terţe, să nu fie eligibile să participe la niciuna sau la o parte dintre acţiunile axate pe tehnologii cu potenţial de dublă utilizare din cadrul oricărui obiectiv specific. Prin urmare, ar trebui să se prevadă o astfel de posibilitate. În astfel de cazuri, cererile de propuneri şi cererile de oferte ar trebui să fie limitate la entităţi juridice stabilite sau considerate a fi stabilite în Uniune şi controlate de statele membre sau de resortisanţi ai statelor membre.

(17)Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰), urmăreşte să accelereze investiţiile în domeniul reţelelor transeuropene, permiţând crearea de sinergii între sectorul transporturilor, cel energetic şi cel digital. Pentru a sprijini infrastructura de calcul conectată necesară pentru produsele şi tehnologiile din domeniul apărării şi dincolo de aceste domenii, obiectivele sectorului digital al MIE din regulamentul respectiv ar trebui să fie extinse la implementarea şi furnizarea de capacităţi digitale, cum ar fi tehnologia de tip cloud, IA, fabricile de IA şi gigafabricile de IA.

(18)Cartea albă comună a recunoscut mobilitatea militară drept un factor esenţial pentru securitatea şi apărarea europeană şi a subliniat valoarea adăugată a Uniunii în sprijinirea infrastructurii cu dublă utilizare pentru mobilitate. În contextul Cărţii albe comune, Comisia şi Înalta Reprezentantă au recunoscut importanţa identificării proiectelor legate de punctele critice pentru mobilitatea militară şi a eliminării principalelor lacune şi blocaje de-a lungul celor patru coridoare prioritare de mobilitate militară ale UE. Mobilitatea militară este, de asemenea, unul dintre obiectivele MIE. Politica privind reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) serveşte drept instrument strategic esenţial pentru construirea infrastructurii de transport transfrontaliere a Uniunii. Deşi destinată iniţial unor scopuri civile, are, de asemenea, un potenţial remarcabil pentru dubla utilizare, civilă şi de apărare. În plus, raportul Niinistö din 30 octombrie 2024 privind consolidarea disponibilităţii şi pregătirii în domeniul apărării civile şi militare a Europei se referă în mod specific la necesitatea continuării şi a intensificării lucrărilor privind coridoarele prioritare de transport cu dublă utilizare pentru deplasările militare şi extinderea lanţurilor de aprovizionare cu combustibil pentru forţele armate de-a lungul acestor coridoare. Având în vedere importanţa consolidării infrastructurii de transport cu dublă utilizare în considerarea deteriorării contextului de securitate al Uniunii, ar trebui să se clarifice faptul că activităţile specifice aferente acţiunilor din cadrul obiectivului specific nr. 3 (2) al MIE pot include, după caz, măsuri de protejare a infrastructurii de transport cu dublă utilizare în ceea ce priveşte contracararea mobilităţii militare sau de furnizare a infrastructurii pentru combustibili pentru dubla utilizare, civilă şi de apărare.

(19)Evaluarea intermediară a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) şi a Fondului de coeziune, ambele instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹¹), a introdus posibilitatea de a investi în infrastructura de apărare sau în infrastructura cu dublă utilizare pentru a încuraja mobilitatea militară cu o prefinanţare de 20 % din cuantumurile programate, precum şi posibilitatea de a se aplica o finanţare din partea Uniunii majorată cu până la 10 puncte procentuale peste rata de cofinanţare aplicabilă, dar fără a depăşi 100 %. Atunci când statele membre transferă către MIE resursele care le sunt alocate în cadrul gestiunii partajate, acestea ar trebui să beneficieze de aceleaşi condiţii privind ratele de prefinanţare şi cofinanţare pentru proiectele de infrastructură de transport cu dublă utilizare precum cele introduse în FEDR şi în Fondul de coeziune. În acest caz, cuantumurile respective ar trebui să fie rezervate proiectelor de dezvoltare a coridoarelor prioritare de mobilitate militară ale UE identificate de statele membre în anexa II la Cerinţele militare pentru mobilitatea militară în interiorul şi în afara UE, aprobate de Consiliu la 17 martie 2025 sau în orice versiune ulterioară a anexei respective aprobate de Consiliu, precum şi a conectivităţii şi capacităţilor digitale, inclusiv a centrelor logistice şi a tronsoanelor transfrontaliere ale coridoarelor respective. Regulamentul financiar prevede posibilitatea de a introduce condiţii de participare la proceduri de atribuire specifice care afectează securitatea şi ordinea publică. În consecinţă, ar trebui să poată fi stabilite astfel de condiţii specifice în ceea ce priveşte acţiunile situate pe unul sau mai multe dintre coridoarele prioritare de mobilitate militară ale UE, inclusiv condiţii referitoare la ţara de origine a echipamentelor, bunurilor, proviziilor sau serviciilor.

(20)Întrucât obiectivele prezentului regulament, şi anume de a consolida activităţile de cercetare şi dezvoltare în domeniul dublei utilizări şi al apărării, de a îmbunătăţi competitivitatea industriei de apărare a Uniunii şi, prin urmare, de a contribui la pregătirea pentru apărare a Uniunii prin reorientarea investiţiilor către aceste priorităţi critice, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

Art. 1

3.Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), literele (e) şi (f) se înlocuiesc cu următorul text:

"(e) îmbunătăţirea rezilienţei împotriva ameninţărilor cibernetice şi hibride la adresa infrastructurii digitale critice şi împotriva atacurilor cibernetice, contribuţia la sporirea gradului de conştientizare a riscurilor şi a cunoştinţelor privind procesele de securitate cibernetică, sprijinirea organizaţiilor publice şi private în obţinerea unor niveluri de bază de securitate cibernetică, cum ar fi prin implementarea criptării de la un capăt la altul a datelor şi a actualizării programelor informatice;

(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2) Acţiunile din cadrul obiectivului specific nr. 3 sunt implementate cu precădere prin intermediul Centrului european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică şi al Reţelei de centre naţionale de coordonare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/887. Cu toate acestea, rezerva UE pentru securitate cibernetică este implementată de către Comisie şi, în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2025/38, de către ENISA."

4.La articolul 8 alineatul (1), litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

"(a) acordarea de sprijin pentru sectorul public şi domeniile de interes public, cum ar fi sănătatea şi îngrijirea, educaţia, sistemul judiciar, vămile, protecţia civilă, apărarea, transporturile, mobilitatea, energia, mediul, sectoarele culturale şi creative, inclusiv întreprinderile relevante stabilite pe teritoriul Uniunii, pentru ca acestea să poată implementa şi accesa în mod eficace tehnologiile digitale de ultimă generaţie, cum ar fi HPC, tehnologiile cuantice, IA şi securitatea cibernetică;"

5.La articolul 12, alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

"(5) Programul de lucru poate prevedea, de asemenea, că entităţile juridice stabilite în ţări asociate şi entităţile juridice care sunt stabilite în Uniune, dar sunt controlate din ţări terţe nu sunt eligibile să participe la niciuna sau la o parte dintre acţiunile din cadrul obiectivului specific nr. 3 şi la acţiuni axate pe tehnologii cu potenţial de dublă utilizare din cadrul oricărui obiectiv specific din motive de securitate bine justificate. În astfel de cazuri, cererile de propuneri şi cererile de oferte sunt limitate la entităţi juridice stabilite sau considerate a fi stabilite în statele membre şi controlate de statele membre sau de resortisanţi ai statelor membre. Astfel de restricţii se pot aplica accesului la capacităţile implementate în cadrul unor astfel de cereri. Restricţiile respective sunt proporţionale şi se aplică numai în cazul în care sunt strict necesare."

7.La obiectivul specific nr. 5, punctul I din anexa I, punctul 4 se înlocuieşte cu următorul text:

Implementarea unor soluţii şi infrastructuri descentralizate necesare pentru aplicaţiile digitale la scară largă, cum ar fi vehiculele automatizate conectate, vehiculele aeriene, terestre, de suprafaţă şi subacvatice fără pilot, conceptele de mobilitate inteligentă, oraşele inteligente, zonele rurale sau regiunile ultraperiferice inteligente, pentru a sprijini politicile în domeniile transportului, energiei şi mediului şi în coordonare cu acţiunile pentru digitalizarea sectoarelor transportului şi energiei în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei."

Art. 2

1.La articolul 46, se introduce următorul alineat:

"(4a) Prin derogare de la articolul 212 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*2), rambursările, inclusiv avansurile rambursate, veniturile şi cuantumurile neutilizate, excluzând taxele şi costurile finanţării mixte din cadrul CEI aferente proiectului-pilot al CEI din cadrul programului Orizont 2020, sunt considerate venituri alocate interne în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) şi cu articolul 21 alineatele (4) şi (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, iar limitarea în timp de doi ani prevăzută la articolul 212 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 se aplică de la 23 decembrie 2025.

2.Articolul 48 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), după al doilea paragraf se introduc următoarele paragrafe:

(c)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

În ceea ce priveşte sprijinul pentru inovarea în domeniul tehnologiilor de apărare critice în temeiul alineatului (1) al doilea paragraf litera (d) de la prezentul articol, participarea este limitată la entităţile juridice stabilite în Uniune, în Ucraina sau într-o ţară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa. Entităţile juridice controlate direct sau indirect de o ţară terţă care nu este Ucraina sau o ţară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa, ori de entităţi juridice dintr-o astfel de ţară terţă, sunt excluse de la participare.

Prin derogare de la al doilea paragraf, o entitate juridică stabilită în Uniune sau într-o ţară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa şi care este controlată de o ţară terţă care nu este Ucraina sau o ţară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa, ori de o entitate juridică dintr-o ţară terţă care nu este Ucraina sau o ţară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa, este eligibilă ca beneficiar în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, cu condiţia ca garanţiile să fie puse la dispoziţia Comisiei. Astfel de garanţii se aprobă în conformitate cu procedurile naţionale ale statului membru sau ale membrului SEE asociat la programul Orizont Europa în care este stabilită entitatea juridică, cum ar fi măsuri adecvate în temeiul examinării, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*3).

În ceea ce priveşte sprijinul acordat în temeiul alineatului (1) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c) de la prezentul articol, care vizează aplicaţii cu potenţial de dublă utilizare, programul de lucru poate prevedea posibilitatea de a limita participarea la entităţile juridice stabilite numai în statele membre sau la entităţile juridice stabilite în anumite ţări asociate, în plus faţă de cele stabilite în statele membre. Orice limitare a participării entităţilor juridice stabilite în ţări asociate care sunt membre ale SEE trebuie să respecte clauzele şi condiţiile Acordului privind Spaţiul Economic European. Din motive excepţionale şi justificate în mod corespunzător, în scopul de a garanta protecţia intereselor strategice ale Uniunii şi ale statelor sale membre, programul de lucru poate, de asemenea, să excludă de la participarea la anumite cereri de propuneri entităţile juridice stabilite în Uniune sau în ţări asociate care sunt controlate direct sau indirect de ţări terţe neasociate sau de entităţi juridice din ţări terţe neasociate, sau să permită participarea acestora numai în anumite condiţii prevăzute în programul de lucru.

Art. 3

2.Articolul 6 se înlocuieşte cu următorul text:

3.Se introduce următorul articol:

(1) O acţiune care a beneficiat de o contribuţie din partea altui program al Uniunii poate primi o contribuţie şi în cadrul fondului, cu condiţia ca aceste contribuţii să nu acopere aceleaşi costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică respectivei contribuţii corespunzătoare acţiunii în cauză. Sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporţională în conformitate cu documentele care stabilesc condiţiile de acordare a sprijinului.

(2) Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea statului membru în cauză, către fond, sub rezerva condiţiilor prevăzute în dispoziţiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*4). Comisia execută respectivele resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*5), sau indirect, în conformitate cu litera (c) de la paragraful respectiv. Resursele respective se execută în beneficiul statului membru în cauză şi în conformitate cu normele fondului.

(^*4)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1060/oj).

(4) În cazul în care Comisia nu şi-a asumat un angajament juridic prin gestiune directă sau indirectă pentru resursele transferate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol şi, în orice caz, până la 30 septembrie 2027, resursele neangajate corespunzătoare pot fi transferate înapoi către unul sau mai multe dintre programele sursă respective, la cererea statului membru în cauză, în conformitate cu condiţiile prevăzute în dispoziţiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Art. 4

1.Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Obiectivele generale ale MIE sunt construirea, dezvoltarea, modernizarea, completarea şi conferirea de rezilienţă reţelelor transeuropene în sectorul transporturilor, sectorul energiei şi sectorul digital şi facilitarea cooperării transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, luând în considerare angajamentele de decarbonizare pe termen lung şi obiectivele de sporire a competitivităţii europene; de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii; de coeziune teritorială, socială şi economică; şi de acces la piaţa internă şi de integrare a acesteia, cu accent pe facilitarea sinergiilor între sectorul transporturilor, sectorul energiei şi sectorul digital."

(b)la alineatul (2), litera (c) se înlocuieşte cu următorul text:

"(c) în sectorul digital: să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun referitoare la implementarea unor reţele de foarte mare capacitate sigure şi securizate, inclusiv sisteme 5G, şi la accesul la acestea, la crearea şi implementarea capacităţilor digitale, cum ar fi tehnologia de tip cloud, IA, fabricile de IA şi gigafabricile de IA, la sporirea rezilienţei şi a capacităţii reţelelor magistrale digitale de pe teritoriile Uniunii prin corelarea lor cu teritoriile învecinate, precum şi la digitalizarea reţelelor de transport şi de energie."

2.La articolul 8 alineatul (4), se adaugă următoarea literă:

"(f) se acordă prioritate proiectelor de interes comun care contribuie la crearea şi implementarea sau modernizarea semnificativă a capacităţilor digitale, inclusiv a tehnologiei de tip cloud, a IA, a fabricilor de IA şi a gigafabricilor de IA, în funcţie de măsura în care contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea performanţei, a rezilienţei şi a securităţii infrastructurilor de transport, de energie şi digitale care sunt esenţiale pentru funcţionarea corectă a pieţei interne."

3.Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (4) se modifică după cum urmează:

4.La articolul 15 alineatul (2), se introduce următoarea literă:

(iii)acţiunile sunt localizate pe unul sau mai multe dintre cele patru coridoare prioritare de mobilitate militară ale UE identificate de statele membre în anexa II la Cerinţele militare pentru mobilitatea militară în interiorul şi în afara UE, inclusiv noduri logistice şi tronsoane transfrontaliere ale acestor coridoare, şi respectă cerinţele în materie de infrastructură prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1328 al Comisiei (^*8), iar condiţii specifice de participare la procedura de atribuire pentru astfel de acţiuni pot fi stabilite în conformitate cu articolul 136 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*9);

Art. 5

3.Alineatul (7) se înlocuieşte cu următorul text:

"(7) Până la 2 mai 2024, Comisia emite orientări privind modul în care tehnologiile din sectoarele menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol pot fi considerate critice, precum şi privind modul în care se pot îndeplini condiţiile stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol. În orientările respective, Comisia precizează noţiunea de lanţ valoric şi cea de servicii conexe care sunt critice şi specifice pentru dezvoltarea sau fabricarea produselor finale menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol. Până la 24 februarie 2026, Comisia actualizează orientările respective pentru a acoperi sectorul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv). Orientările respective se revizuiesc, după caz, din perspectiva evaluării intermediare menţionate la articolul 8."