Regulamentul 259/10-ian-2024 de stabilire a posibilităţilor de pescuit pentru anul 2024 pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
Ieşit din vigoare Versiune de la: 4 Noiembrie 2024
Regulamentul 259/10-ian-2024 de stabilire a posibilităţilor de pescuit pentru anul 2024 pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră
Dată act: 10-ian-2024
Emitent: Consiliul Uniunii Europene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)La articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (1) se prevede că măsurile de conservare se adoptă ţinându-se cont de avizele ştiinţifice, tehnice şi economice disponibile, inclusiv, atunci când este relevant, de rapoartele elaborate de Comitetul ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit (CSTEP) şi de alte organisme consultative, precum şi de avizele primite din partea consiliilor consultative.
(1)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 şi (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului şi a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
(2)Consiliul adoptă măsuri privind stabilirea şi repartizarea posibilităţilor de pescuit, inclusiv privind anumite condiţii legate funcţional de respectivele posibilităţi de pescuit, după caz. La articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede că posibilităţile de pescuit se stabilesc în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. La articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede că posibilităţile de pescuit se repartizează statelor membre în aşa fel încât să se asigure relativa stabilitate a activităţilor de pescuit desfăşurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc de peşte sau tip de pescuit.
(3)Prin urmare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, capturile totale admisibile (TAC-urile) ar trebui să fie stabilite pe baza avizelor ştiinţifice disponibile, ţinându-se seama de aspectele biologice şi socioeconomice şi asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum şi pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultării părţilor interesate.
(4)Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) a instituit un plan multianual pentru activităţile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane. Planul respectiv urmăreşte atingerea şi menţinerea capturii maxime durabile (MSY) pentru stocurile vizate, precum şi garantarea faptului că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea şi menţinerea populaţiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obţinerea MSY.
(2)Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind instituirea unui plan multianual pentru activităţile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 (JO L 172, 26.6.2019, p. 1).
(5)În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1022, posibilităţile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 din regulamentul respectiv se stabilesc astfel încât să se atingă mortalitatea prin pescuit la un nivel corespunzător MSY pe baza unei creşteri progresive, până în 2020, acolo unde este posibil, şi până la 1 ianuarie 2025 cel târziu. Posibilităţile de pescuit se exprimă ca efort de pescuit maxim admisibil pentru traulere şi nave de pescuit cu paragate şi se stabilesc în conformitate cu regimul de gestionare a efortului de pescuit prevăzut la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2019/1022, precum şi ca limite maxime de captură pentru crevetele roşu (Aristeus antennatus) şi crevetele roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în ape adânci, în conformitate cu avizele ştiinţifice şi cu articolul 7 alineatul (3) litera (b) din regulamentul respectiv.
(6)În cadrul avizului său, CSTEP a indicat că, pentru a se realiza obiectivele MSY în 2025 pentru toate stocurile de peşte din vestul Mării Mediterane, este necesară, pentru traulere, o acţiune suplimentară şi o reducere semnificativă a mortalităţii prin pescuit. Pe baza acestui aviz, pentru 2024, efortul de pescuit maxim admisibil pentru traulere în vestul Mării Mediterane ar trebui să fie redus cu 9,5 % faţă de nivelul de referinţă în vigoare între 2015 şi 2017, procent care trebuie să fie dedus din efortul de pescuit maxim admisibil stabilit pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195 al Consiliului (3).
(3)Regulamentul (UE) 2023/195 al Consiliului din 30 ianuarie 2023 de stabilire, pentru anul 2023, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră, şi de modificare a Regulamentului (UE) 2022/110 în ceea ce priveşte posibilităţile de pescuit aplicabile, pentru anul 2022, în Marea Mediterană şi în Marea Neagră (JO L 28, 31.1.2023, p. 220).
(7)În 2023, CSTEP a indicat că paragatele au un impact asupra reproducătorilor, având în vedere că, în subzonele geografice ale Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) 1, 2, 5, 6 şi 7, paragatele contribuie cu 7 % din debarcările de merluciu, cu 13 % din totalul debarcărilor în subzona geografică 10 şi cu 6 % în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11. În 2023, CSTEP a indicat, de asemenea, că biomasa stocului de reproducere de merluciu în subzonele geografice 1, 5, 6 şi 7 şi în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 se situează în continuare la un nivel inferior nivelului-limită de referinţă pentru conservare (BLIM) în sensul articolului 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2019/1022 şi că ar trebui să fie reduse capturile cu cel puţin 89 % în subzonele geografice 1, 5, 6 şi 7 şi cu 40 % în subzonele geografice 8, 9,10 şi 11 pentru a atinge FMSY în 2024. Prin urmare, pentru 2024, efortul de pescuit maxim admisibil pentru navele de pescuit cu paragate ar trebui să fie menţinut la aceleaşi niveluri ca cele stabilite pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195, în baza articolului 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2019/1022.
(8)În 2023, CSTEP a indicat că mortalitatea prin pescuit a crevetelui roşu în subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7 este în continuare departe de a atinge niveluri sustenabile şi că, prin urmare, sunt necesare măsuri de gestionare suplimentare. În special, CSTEP a indicat că, pentru a atinge FMSY până în 2024, capturile ar trebui să fie reduse în medie cu 58 % şi în particular cu 56 % în subzonele geografice 1 şi 2, 59 % în subzona geografică 5 şi 61 % în subzonele geografice 6 şi 7. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2019/1022, este oportun să se completeze regimul de gestionare a efortului de pescuit cu stabilirea unor limite maxime de captură. Limitele maxime de captură pentru crevetele roşu în subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7 ar trebui să fie reduse cu 5 % faţă de oportunităţile de pescuit stabilite pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195.
(9)În 2023, CSTEP a indicat că sunt necesare măsuri suplimentare de gestionare pentru crevetele roşu în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 şi a solicitat şi recomandat reducerea capturii totale cu 39 %. Prin urmare, este oportun ca regimul efortului de pescuit să fie completat cu limite maxime de captură. Limitele maxime de captură pentru crevetele roşu în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 ar trebui să fie reduse cu 3 % faţă de oportunităţile de pescuit stabilite pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195.
(10)În 2023, CSTEP a indicat că sunt necesare măsuri suplimentare de gestionare pentru crevetele roşu gigant în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 şi a recomandat reducerea capturii totale cu 31 %. Prin urmare, este oportun ca regimul efortului de pescuit să fie completat cu limite maxime de captură. Limitele maxime de captură pentru crevetele roşu gigant în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 ar trebui să fie reduse cu 3 % faţă de oportunităţile de pescuit stabilite pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195.
(11)În cadrul celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/5 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului durabil de specii demersale în Marea Adriatică (subzonele geografice CGPM 17 şi 18), care a introdus, din 2020 până în 2026, un regim de gestionare a efortului de pescuit şi un plafon al capacităţii flotei pentru anumite stocuri demersale. Respectivele măsuri referitoare la anul 2024 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(12)În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale din 2023, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/46/2023/6 privind punerea în aplicare a unui regim de gestionare a efortului de pescuit pentru specii demersale cheie în Marea Adriatică în 2024 (subzonele geografice 17 şi 18), care se bazează pe Recomandarea CGPM/43/2019/5. Recomandarea CGPM/46/2023/6 prevede o reducere a regimului efortului de pescuit pentru traulerele cu panouri cu 4 % şi o reducere a nivelurilor efortului de pescuit din 2023 pentru navele cu beam-traul. Prin urmare, pentru a pune în aplicare aceste măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se deducă 4 % din efortul de pescuit maxim admisibil pentru traulerele cu panouri stabilit pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195, iar efortul de pescuit maxim admisibil pentru navele cu beam-traul ar trebui să fie menţinut la nivelurile din 2023.
(13)În cadrul celei de a 44-a reuniuni anuale din 2021, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/44/2021/20 privind un plan multianual de gestionare a exploatării durabile a stocurilor de peşti pelagici mici în Marea Adriatică (subzonele geografice CGPM 17 şi 18), care a introdus, din 2022 până în 2029, un nivel maxim al capturilor şi un plafon conex al capacităţii flotei pentru navele cu plasă-pungă şi traulerele pelagice care vizează stocuri de peşti pelagici mici, cu o derogare pentru flotele naţionale formate din mai puţin de zece nave cu plasă-pungă sau traulere pelagice care pescuiesc activ stocuri de peşti pelagici mici. Respectivele măsuri referitoare la anul 2024 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(14)În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale din 2023, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/46/2023/5 privind prelungirea regimului tranzitoriu de pescuit şi stabilirea unei limite de captură pentru 2024 pentru stocurile de peşti pelagici mici din Marea Adriatică (subzonele geografice 17 şi 18), care se bazează pe Recomandarea CGPM/44/2021/20. Recomandarea CGPM/46/2023/5 prevede o reducere a capturilor de peşti pelagici mici, cu 5 % pentru hamsie şi cu 9 % pentru sardine, în comparaţie cu nivelurile din 2023. Prin urmare, pentru a transpune respectivele măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se deducă 5 % pentru hamsie şi 9 % pentru sardine din nivelul maxim al capturilor stabilit pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195.
(15)Ţinând cont de particularităţile flotei slovene şi de impactul său marginal asupra stocurilor de peşti pelagici mici şi asupra stocurilor demersale şi în conformitate cu punctul 33 din Recomandarea CGPM/44/2021/20 şi cu punctul 13 din Recomandarea CGPM/43/2019/5, este adecvat să se păstreze modelele de pescuit existente şi să se asigure accesul flotei slovene la o cantitate minimă de specii de peşti pelagici mici şi la o cotă minimă de efort de pescuit pentru stocurile demersale.
(16)În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale din 2023, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/46/2023/16 privind un plan de gestionare pe termen lung pentru anghila europeană. Recomandarea respectivă menţine, pentru 2024, măsurile tranzitorii existente, perioada de interdicţie de şase luni şi interzicerea pescuitului recreativ. În plus, recomandarea respectivă prevede că părţile contractante trebuie să pună în aplicare măsuri suplimentare pentru a reduce mortalitatea prin pescuit a puietului de anghilă cu cel puţin 30 % în 2024 comparativ cu perioada de referinţă 2019-2021. Respectivele măsuri trebuie să se aplice tuturor apelor marine ale Mării Mediterane, apelor dulci şi apelor salmastre, precum estuarele, lagunele de coastă şi apele de tranziţie, în conformitate cu respectiva recomandare. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(17)În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale din 2023, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/46/2023/13 privind un plan de gestionare pentru exploatarea durabilă a coralului roşu (Corallium rubrum) în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27), prin care a prelungit cu un an dispoziţiile Recomandării CGPM/43/2019/4 care au introdus măsuri de îngheţare a efortului de pescuit exprimate ca număr maxim de autorizaţii de pescuit şi limite de recoltă pentru coralul roşu. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(18)În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale din 2023, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/46/2023/14 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a corifenei comune (Coryphaena hippurus) în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27). Respectiva recomandare a introdus, în conformitate cu abordarea precaută şi pentru perioada de tranziţie 2024-2026, un plafon al capacităţii flotei, o îngheţare a capacităţii dispozitivelor de concentrare a peştilor per navă, o limită de captură şi o închidere temporară. În ceea ce priveşte pescuitul recreativ, Recomandarea CGPM/46/2023/14 prevede, de asemenea, că trebuie să se respecte o limită zilnică a capturilor şi o perioadă de interdicţie pentru pescuitul comercial. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii pentru perioada de tranziţie 2024-2026. Măsurile respective nu aduc atingere măsurilor de gestionare care vor fi propuse de Comitetul ştiinţific consultativ al CGPM pentru planul de gestionare pe termen lung pentru perioada 2027-2031.
(19)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/4 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor demersale în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12-16), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/12 şi CGPM/42/2018/5. Recomandarea CGPM/45/2022/4 a introdus un regim de gestionare a efortului de pescuit pentru merluciu (Merluccius merluccius) şi limite de captură pentru carida-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris), precum şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Pentru 2024, recomandarea respectivă prevede o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru carida-roz-de-adâncime. Prin urmare, pentru a pune în aplicare respectivele măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se scadă 3 % din limitele de captură maxime admisibile pentru carida-roz-de-adâncime stabilite pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195.
(20)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/5 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12-16), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/7 şi CGPM/43/2019/6. Recomandarea CGPM/45/2022/5 a introdus o limită de captură şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Pentru 2024, recomandarea respectivă prevede o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu. Prin urmare, pentru a pune în aplicare respectivele măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se scadă 3 % din limitele de captură maxime admisibile pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu stabilite pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195.
(21)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/6 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Marea Ionică (subzonele geografice 19-21), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/8 şi CGPM/42/2018/4. Recomandarea CGPM/45/2022/6 a introdus o limită de captură şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Pentru 2024, recomandarea respectivă prevede o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu. Prin urmare, pentru a pune în aplicare respectivele măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se scadă 3 % din limitele de captură maxime admisibile pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu stabilite pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195.
(22)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/7 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Marea Levantului (subzonele geografice 24-27), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/8 şi CGPM/42/2018/4. Recomandarea CGPM/45/2022/7 a introdus o limită de captură şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Pentru 2024, recomandarea respectivă prevede o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu. Prin urmare, pentru a pune în aplicare respectivele măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se scadă 3 % din limitele de captură maxime admisibile stabilite pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195.
(23)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/3 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) în Marea Alboran (subzonele geografice 1-3), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/4, CGPM/43/2019/2 şi CGPM/41/2017/2. Recomandarea CGPM/45/2022/3 a introdus niveluri maxime de capturi pentru 2023, 2024 şi 2025, un număr maxim de paragate şi linii de pescuit autorizate şi noi măsuri pentru pescuitul recreativ. Prin urmare, pentru a pune în aplicare respectivele măsuri în dreptul Uniunii, ar trebui să se scadă 7 % din limitele de captură maxime admisibile stabilite pentru pagel argintiu pentru 2023 prin Regulamentul (UE) 2023/195.
(24)În cadrul celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/3 de modificare a Recomandării CGPM/41/2017/4 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan (Scophthalmus maximus) în Marea Neagră (subzona geografică CGPM 29). Recomandarea CGPM/43/2019/3 a introdus din 2020 până în 2024 o actualizare a capturii totale admisibile (TAC) regionale şi un sistem de repartizare a cotelor pentru calcan, precum şi măsuri de conservare suplimentare, în special o perioadă de interzicere a pescuitului de două luni şi o limitare a zilelor de pescuit la 180 de zile pe an. În conformitate cu Recomandarea CGPM/43/2019/3, respectivele măsuri de conservare suplimentare sunt legate funcţional de posibilităţile de pescuit, deoarece, în absenţa măsurilor respective, nivelul TAC pentru calcan ar trebui să fie redus pentru a se asigura refacerea acestui stoc. Respectivele măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(25)În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale din 2023, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/46/2023/7 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în Marea Neagră (subzona geografică 29), de modificare a Recomandării CGPM/43/2019/3. Recomandarea respectivă a menţinut TAC-ul existent până la 31 decembrie 2024. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(26)În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale din 2023, CGPM a aprobat reportarea cotei neutilizate a Uniunii pentru calcan din 2022, având în vedere situaţia excepţională creată de contextul regional din Marea Neagră. Măsura respectivă ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii. Repartizarea posibilităţilor de pescuit care rezultă din subutilizare ar trebui să se facă pe baza contribuţiei fiecărui stat membru la subutilizare, fără a se modifica cheia de repartizare stabilită în Regulamentul (UE) 2023/195 în ceea ce priveşte alocarea anuală a TAC-urilor.
(27)Pe baza avizelor ştiinţifice furnizate de Grupul de lucru al CGPM pentru Marea Neagră, ar trebui să se menţină nivelul actual al mortalităţii prin pescuit pentru şprot (Sprattus sprattus), pentru a se asigura sustenabilitatea stocurilor de şprot din Marea Neagră. Prin urmare, este necesar să se stabilească în continuare o cotă autonomă pentru stocurile respective.
(28)Utilizarea posibilităţilor de pescuit disponibile pentru navele de pescuit ale Uniunii prevăzute în prezentul regulament se face în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (4), în special la articolele 33 şi 34 din acesta, referitoare la înregistrarea capturilor şi a efortului de pescuit şi la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităţilor de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.
(4)Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).
(29)Pentru a promova utilizarea uneltelor selective şi a stabili zone închise pescuitului eficiente, în vederea protejării puietului şi a reproducătorilor, Regulamentul (UE) 2022/110 al Consiliului (5) a instituit un mecanism de compensare în legătură cu regimul de gestionare a efortului de pescuit pentru traulere. Întrucât CSTEP continuă să recomande în 2024 îmbunătăţirea în continuare a selectivităţii uneltelor de pescuit şi a zonelor închise pescuitului eficiente pentru a proteja puietul de peşte şi reproducătorii, este oportun să se aloce 4,5 % din zilele de pescuit. În cazul în care o navă îndeplineşte două condiţii, un stat membru poate majora alocarea suplimentară de zile de pescuit la 5 %. În cazul în care o navă îndeplineşte cel puţin trei condiţii, un stat membru poate majora alocarea suplimentară de zile de pescuit la 6 %.
(5)Regulamentul (UE) 2022/110 al Consiliului din 27 ianuarie 2022 de stabilire, pentru anul 2022, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră (JO L 21, 31.1.2022, p. 165).
(30)Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (6) prevede condiţii suplimentare pentru gestionarea de la an la an a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 şi 4 din acesta, dispoziţii privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauţie şi analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, atunci când stabilesc TAC-urile, Consiliul decide care stocuri nu fac obiectul articolelor 3 şi 4 din regulamentul respectiv, în special în funcţie de starea biologică a stocurilor. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar submina principiul exploatării raţionale şi responsabile a resurselor biologice marine vii, ar împiedica realizarea obiectivelor PCP şi ar deteriora starea biologică a stocurilor, ar trebui să se precizeze în mod explicit că articolul 3 alineatele (2) şi (3) şi articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică pentru TAC-urile analitice numai atunci când flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu este utilizată.
(6)Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului din 6 mai 1996 privind introducerea unor condiţii suplimentare pentru gestionarea interanuală a totalurilor admise de captură (TAC) şi a cotelor de pescuit (JO L 115, 9.5.1996, p. 3).
(31)Pentru a se evita întreruperea activităţilor de pescuit şi pentru a li se asigura pescarilor din Uniune mijloace suficiente de subzistenţă, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2024. Din motive de urgenţă, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Domeniu de aplicare
(1)Prezentul regulament se aplică navelor de pescuit ale Uniunii care operează în Marea Mediterană şi în Marea Neagră şi exploatează următoarele stocuri de peşte:
a)anghilă europeană (Anguilla anguilla), coral roşu (Corallium rubrum) şi corifenă comună (Coryphaena hippurus) în Marea Mediterană;
b)crevete roşu (Aristeus antennatus), caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris), crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea), merluciu (Merluccius merluccius), langustină (Nephrops norvegicus) şi barbun (Mullus barbatus) în vestul Mării Mediterane;
c)hamsie (Engraulis encrasicolus) şi sardină (Sardina pilchardus) în Marea Adriatică;
d)merluciu (Merluccius merluccius), langustină (Nephrops norvegicus), limbă-de-mare comună (Solea solea), caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) şi barbun (Mullus barbatus) în Marea Adriatică;
e)merluciu (Merluccius merluccius) şi caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) în Strâmtoarea Siciliei;
f)crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) şi crevete roşu (Aristeus antennatus) în Strâmtoarea Siciliei, în Marea Ionică şi în Marea Levantului;
g)pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) în Marea Alboran;
h)şprot (Sprattus sprattus) şi calcan (Scophthalmus maximus) în Marea Neagră.
(2)Prezentul regulament se aplică şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii, inclusiv pescuitului de agrement, în cazul în care acesta este menţionat în mod explicit în dispoziţiile relevante.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică definiţiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. În plus, se aplică următoarele definiţii:
(a)"ape internaţionale" înseamnă apele care se găsesc în afara suveranităţii sau jurisdicţiei vreunui stat;
(b)"pescuit recreativ" înseamnă activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice marine vii în scop recreativ, turistic sau sportiv;
(c)"captură totală admisibilă" (TAC) înseamnă:
(i)în cadrul activităţilor de pescuit care sunt exceptate de la obligaţia de debarcare menţionată la articolul 15 alineatele (4)-(7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cantitatea de peşte care poate fi debarcată anual din fiecare stoc;
(ii)în cadrul tuturor celorlalte activităţi de pescuit, cantitatea de peşte care poate fi capturată pe parcursul unui an din fiecare stoc;
(d)"cotă" înseamnă o proporţie din TAC alocată Uniunii sau unui stat membru;
(e)"cotă autonomă a Uniunii" înseamnă o limită a capturilor repartizată în mod autonom navelor de pescuit ale Uniunii în lipsa unui acord asupra unei TAC;
(f)"cotă analitică" înseamnă o cotă autonomă a Uniunii pentru care este disponibilă o evaluare analitică;
(g)"evaluare analitică" înseamnă o evaluare cantitativă a tendinţelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia şi exploatarea stocului şi despre care s-a stabilit, printr-o analiză ştiinţifică, că are o calitate suficientă pentru a servi drept bază pentru avize ştiinţifice privind opţiunile viitoare în materie de capturi;
(h)"dispozitiv de concentrare a peştilor" înseamnă orice echipament ancorat care pluteşte la suprafaţa mării, cu scopul de a atrage peşti.
Art. 3: Zone de pescuit
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii ale zonelor geografice:
(a)"subzone geografice CGPM" înseamnă zonele definite în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124 al Parlamentului European şi al Consiliului (7);
(7)Regulamentul (UE) 2023/2124 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 octombrie 2023 privind unele dispoziţii referitoare la pescuitul în zona Acordului de instituire a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (JO L, 2023/2124, 12.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2124/oj).
(b)"Marea Mediterană" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1-27, astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(c)"vestul Mării Mediterane" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11, astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(d)"Marea Adriatică" înseamnă apele din subzonele geografice 17 şi 18 ale CGPM, astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(e)"Strâmtoarea Siciliei" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 12, 13, 14, 15 şi 16, astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(f)"Marea Ionică" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 19, 20 şi 21, astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(g)"Marea Levantului" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 24, 25, 26 şi 27, astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(h)"Marea Alboran" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1, 2 şi 3, astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(i)"Marea Neagră" înseamnă apele din subzona geografică CGPM 29, astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124.
Art. 4: Anghila europeană
(1)Prezentul articol se aplică subzonelor geografice CGPM 1-27, apelor salmastre şi apelor dulci. Apele salmastre includ estuarele, lagunele de coastă şi apele de tranziţie.
(2)Se interzice desfăşurarea de activităţi de pescuit comercial de anghilă europeană, fie ca specie vizată, fie ca o captură accidentală, în toate etapele vieţii, pentru o perioadă de cel puţin şase luni. În acest scop, fiecare stat membru în cauză stabileşte una sau mai multe perioade de interdicţie sub rezerva următoarelor condiţii:
a)dacă este cazul, perioada sau perioadele de interdicţie pot fi diferite în cadrul unui stat membru de la o zonă de pescuit la alta, pentru a se ţine seama de modelul geografic şi temporal de migraţie a anghilei în diferitele sale etape de viaţă;
b)perioada sau perioadele de interdicţie durează fie cel puţin şase luni consecutive, fie şase luni în total, în conformitate cu condiţiile prevăzute la alineatul (3); şi
c)perioada sau perioadele de interdicţie sunt în concordanţă cu obiectivele de conservare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului (8), cu planurile naţionale de gestionare existente şi cu modelele temporale de migraţie a anghilei europene în etapa de viaţă respectivă, aferente statului membru în cauză.
(8)Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă din Europa (JO L 248, 22.9.2007, p. 17).
(3)Perioada de interdicţie este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 martie 2024, iar fiecare stat membru în cauză stabileşte, în intervalul 1 aprilie-30 noiembrie 2024, o perioadă suplimentară de interdicţie de trei luni.
(4)Se interzice pescuitul recreativ de anghilă europeană în toate etapele vieţii.
(5)Statele membre pun în aplicare măsuri suplimentare pentru a reduce mortalitatea prin pescuit pentru anghila europeană cu o lungime totală mai mică de 12 cm. Respectiva reducere reprezintă o scădere de cel puţin 30 % în comparaţie cu perioada de referinţă 2019-2021.
(6)Fiecare stat membru în cauză informează Comisia cu privire la:
a)perioada sau perioadele de interdicţie pe care le-a stabilit în conformitate cu alineatele (2) şi (3), până la 1 martie 2024;
b)măsurile naţionale referitoare la perioada sau perioadele de interdicţie pe care le-a stabilit în conformitate cu alineatele (2) şi (3), în termen de două săptămâni de la adoptarea acestora; şi
c)măsurile stabilite în conformitate cu alineatul (5) până la 31 martie 2024.
Art. 5: Coralul roşu
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de recoltare a coralului roşu (Corallium rubrum), şi anume activităţile de pescuit direcţionat şi recreativ din Marea Mediterană.
(2)În ceea ce priveşte pescuitul direcţionat, numărul maxim de autorizaţii de pescuit şi cantităţile maxime de stocuri de coral roşu recoltate de navele de pescuit ale Uniunii şi în cadrul activităţilor de recoltare ale Uniunii nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa I.
(3)Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii care fac obiectul alineatului (2) să transbordeze coral roşu pe mare.
(4)În ceea ce priveşte pescuitul recreativ, statele membre iau măsurile necesare pentru a interzice capturarea şi păstrarea la bord, transbordarea sau debarcarea coralului roşu.
Art. 6: Corifena comună
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor comerciale de pescuit pelagic desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii care vizează corifena comună (Coryphaena hippurus) prin utilizarea de dispozitive de concentrare a peştilor în Marea Mediterană. Acesta se aplică, de asemenea, pescuitului recreativ de corifenă comună în Marea Mediterană.
(2)Capacitatea maximă a flotei navelor de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască corifenă comună, exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut, este stabilită în anexa II.
(3)Numărul maxim de dispozitive de concentrare a peştilor per navă autorizată să pescuiască corifenă comună este prevăzut în anexa II.
(4)Nivelul maxim al capturilor de corifenă comună nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa II.
(5)Pentru pescuitul recreativ, numărul maxim de capturi este limitat la 10 kg sau cinci peşti de orice dimensiune pe persoană pe zi şi în perioada 15 august-31 decembrie.
Art. 7: Stocurile demersale
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a stocurilor demersale menţionate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1022 în vestul Mării Mediterane.
(2)Efortul de pescuit maxim admisibil pentru traulere şi nave de pescuit cu paragate este stabilit în anexa III la prezentul regulament. Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2019/1022 şi cu articolele 26-34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
(3)Repartizarea limitelor maxime de captură între statele membre pentru navele de pescuit ale Uniunii în apele Uniunii din vestul Mării Mediterane este stabilită, de asemenea, în anexa III.
(4)Repartizarea posibilităţilor de pescuit de către statele membre, în conformitate cu prezentul articol şi cu anexa III, îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este conformă cu criteriile stabilite la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
b)nu aduce atingere:
(i)schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(ii)deducerilor şi realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
(iii)debarcărilor suplimentare permise în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 sau al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(iv)cantităţilor reţinute în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 sau transferate în temeiul articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(v)deducerilor efectuate în temeiul articolelor 105, 106 şi 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 8: Mecanismul de compensare
(1)Pentru segmentul de flotă vizat, un stat membru poate aloca în 2024 navelor care arborează pavilionul său un număr de zile de pescuit cu 4,5 % în plus, calculate în conformitate cu alineatul (4), cu condiţia ca nava care abordează pavilionul său să îndeplinească una dintre următoarele condiţii:
a)nava respectivă utilizează un traul dotat cu un sac de traul cu o dimensiune a ochiului de plasă de 45 mm pentru a reduce cu cel puţin 25 % capturile de puiet de merluciu;
b)nava respectivă utilizează un traul dotat cu un sac de traul cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de 50 mm pentru pescuitul de adâncime, pentru a reduce cu cel puţin 25 % capturile de crevete roşu cu o lungime a carapacei mai mică de 25 mm în subzonele geografice 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11 şi pentru a reduce cu cel puţin 25 % capturile de crevete roşu gigant cu o lungime a carapacei mai mică de 35 mm în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11;
c)nava respectivă utilizează unelte de pescuit reglementate cu un grad ridicat de selectivitate, ale căror specificaţii tehnice au ca rezultat, conform studiului ştiinţific al CSTEP, o reducere de cel puţin 25 % a capturilor de puiet din toate speciile demersale sau cel puţin 20 % a capturilor de reproducători din toate speciile demersale în comparaţie cu 2020, cum ar fi o sită de sortare cu un spaţiu de cel puţin 20 mm între bare;
d)statul membru în cauză a stabilit zone închise temporar pescuitului pentru a reduce cu cel puţin 25 % capturile de puiet din toate speciile demersale sau cu cel puţin 20 % capturile de reproducători din toate speciile demersale;
e)statul membru în cauză a adoptat o nouă dimensiune minimă de referinţă pentru conservare pentru merluciu de cel puţin 26 cm şi a garantat aplicarea unor măsuri tehnice adecvate pentru a se conforma acestei dimensiuni minime de referinţă pentru conservare, pentru a se ajunge treptat la lungimea de la maturitatea sexuală şi a îmbunătăţi starea stocurilor de merluciu;
f)statul membru în cauză a adoptat o nouă dimensiune minimă de referinţă pentru conservare pentru crevetele roşu (Aristeus antennatus) de cel puţin 25 mm lungime a carapacei şi pentru crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) de cel puţin 35 mm lungime a carapacei şi a garantat aplicarea unor măsuri tehnice adecvate pentru a se conforma acestor dimensiuni minime de referinţă pentru conservare, pentru a se ajunge treptat la lungimea de la maturitatea sexuală şi a îmbunătăţi starea stocurilor;
g)statul membru în cauză a stabilit o perioadă de interdicţie de cel puţin patru săptămâni consecutive pentru activităţile de pescuit cu traulere în zonele şi perioadele recunoscute ca fiind importante, pe baza celor mai bune avize ştiinţifice disponibile, pentru protecţia reproducătorilor stocurilor de merluciu; respectivele zone ţin cont, de asemenea, de repartizarea geografică a reproducătorilor, incluzând adâncimi cuprinse între 150 m şi 500 m. Perioadele de interzicere temporară a pescuitului sunt din februarie până în martie şi din octombrie până în noiembrie;
h)statul membru în cauză a stabilit o interdicţie pentru activităţile de pescuit care utilizează traularea îngemănată;
i)statul membru în cauză a stabilit o interdicţie pentru activităţile de pescuit cu traulere la o adâncime mai mare de 800 m;
j)statul membru în cauză a stabilit zone închise permanent pescuitului pentru a reduce cu cel puţin 25 % capturile de puiet din toate speciile demersale sau cu cel puţin 20 % capturile de reproducători din toate speciile demersale;
k)nava utilizează un traul cu panouri de distanţare suspendate în apă sau de adâncime medie ori alte tipuri de panouri de distanţare prin care se reduce contactul lor şi al celorlalte unelte cu fundul mării, pentru a conserva habitatele piscicole esenţiale ale speciilor demersale;
l)statul membru în cauză a stabilit o perioadă de interdicţie de cel puţin patru săptămâni consecutive pentru activităţile de pescuit cu traulere în zonele şi perioadele recunoscute ca fiind importante, pe baza celor mai bune avize ştiinţifice disponibile, pentru protecţia crevetelui roşu şi/sau a crevetelui roşu gigant.
(2)În cazul în care o navă îndeplineşte două dintre condiţiile prevăzute la alineatul (1), statul membru poate majora alocarea suplimentară de zile de pescuit la 5 %, calculată în conformitate cu alineatul (4).
(3)În cazul în care o navă îndeplineşte cel puţin trei dintre condiţiile prevăzute la alineatul (1), statul membru poate majora alocarea suplimentară de zile de pescuit la 6 %, calculată în conformitate cu alineatul (4).
(4)Alocarea suplimentară de zile de pescuit se calculează pe baza efortului de pescuit maxim admisibil calculat pe baza mediei nivelului de referinţă stabilite între 2015 şi 2017 pentru segmentul de flotă relevant al statului membru în cauză, începând cu 1 ianuarie 2024.
(5)Statul membru în cauză notifică Comisiei lista navelor de pescuit vizate de o astfel de alocare suplimentară de zile de pescuit, precum şi numărul aferent de zile de pescuit suplimentare.
(6)De asemenea, statul membru în cauză notifică separat Comisiei, în fiecare lună, efortul de pescuit depus aferent alocării suplimentare menţionate la alineatele (1), (2) şi (3), utilizând coduri de raportare specifice pentru alocarea respectivă.
(7)Statul membru în cauză transmite Comisiei, cel târziu până la 15 octombrie, toate informaţiile disponibile referitoare la punerea în aplicare a măsurilor menţionate la alineatul (1).
Art. 9: Înregistrarea şi transmiterea datelor
(1)Statele membre înregistrează şi transmit Comisiei datele privind efortul de pescuit în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2019/1022.
(2)Atunci când transmit Comisiei date privind efortul de pescuit în temeiul alineatului (1), statele membre utilizează codurile grupurilor de efort de pescuit stabilite în anexa III.
Art. 10: Stocurile de peşti pelagici mici
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a sardinelor (Sardina pilchardus) şi hamsiei (Engraulis encrasicolus) în Marea Adriatică.
(2)Nivelul maxim al capturilor nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa IV.
(3)Capacitatea maximă a flotei, exprimată în kW, tonaj brut şi număr, a navelor de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască stocuri de peşti pelagici mici este stabilită în anexa IV.
(4)Articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Art. 11: Stocurile demersale
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare de merluciu (Merluccius merluccius), langustină (Nephrops norvegicus), limbă-de-mare comună (Solea solea), caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) şi barbun (Mullus barbatus) în Marea Adriatică.
(2)Efortul de pescuit maxim admisibil pentru stocurile demersale şi capacitatea maximă a flotei care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol figurează în anexa IV.
(3)Un stat membru poate modifica alocarea efortului său de pescuit, astfel cum este stabilit în anexa IV, prin transferarea de zile de pescuit între grupuri de efort de pescuit din aceeaşi zonă geografică şi/sau unelte, cu condiţia să aplice un factor de conversie care să fie sprijinit de cele mai bune avize ştiinţifice disponibile.
(4)Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 12: Transmiterea datelor
Atunci când, în temeiul articolelor 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind debarcările de stocuri capturate, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa IV din prezentul regulament.
Art. 13: Stocurile demersale
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare de merluciu (Merluccius merluccius) şi caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) în Strâmtoarea Siciliei.
(2)Nivelul maxim al capturilor de caridă-roz-de-adâncime nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa V.
(3)Efortul de pescuit maxim admisibil pentru merluciu european şi capacitatea maximă a flotei exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut pentru traulerele de fund autorizate să pescuiască stocuri demersale care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol figurează în anexa V.
(4)Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 14: Creveţi de adâncime
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a crevetelui roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) şi a crevetelui roşu (Aristeus antennatus) în Strâmtoarea Siciliei.
(2)Capacitatea maximă a flotei exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut pentru traulerele de fund autorizate să pescuiască stocuri demersale care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol figurează în anexa V.
(3)Nivelul maxim al capturilor nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa V.
Art. 15: Transmiterea datelor
Atunci când, în temeiul articolelor 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind debarcările de stocuri capturate, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa V din prezentul regulament.
Art. 16: Creveţi de adâncime
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a crevetelui roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) şi a crevetelui roşu (Aristeus antennatus) în Marea Ionică şi în Marea Levantului.
(2)Capacitatea maximă a flotei exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut pentru traulerele de fund autorizate să pescuiască stocuri demersale care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol figurează în anexa VI.
(3)Nivelul maxim al capturilor nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa VI.
Art. 17: Pagelul argintiu
(1)Prezentul articol se aplică pescuitului comercial şi pescuitului recreativ cu paragate şi linii de pescuit desfăşurat de navele de pescuit ale Uniunii de capturare a pagelului argintiu (Pagellus bogaraveo) în Marea Alboran.
(2)Nivelul maxim al capturilor nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa VII.
(3)Numărul maxim de paragate şi linii de pescuit autorizate să pescuiască pagel argintiu este stabilit în anexa VII.
(4)Pentru activităţile de pescuit recreativ, numărul maxim de capturi este limitat la un peşte per pescar pe zi. Dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare de 40 cm pentru pagelul argintiu se aplică pescuitului recreativ în Marea Alboran. Pescuitul recreativ pentru respectiva specie este interzis în timpul perioadei de interzicere a pescuitului comercial stabilită la nivel naţional.
Art. 18: Repartizarea posibilităţilor de pescuit pentru şprot
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a şprotului (Sprattus sprattus) în Marea Neagră.
(2)Cota autonomă a Uniunii pentru şprot, repartizarea acestei cote între statele membre şi, după caz, condiţiile legate funcţional de aceasta sunt stabilite în anexa VIII.
(3)Articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Art. 19: Repartizarea posibilităţilor de pescuit pentru calcan
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a calcanului (Scophthalmus maximus) în Marea Neagră.
(2)TAC pentru calcan aplicabilă în apele Uniunii din Marea Neagră şi repartizarea acestei TAC între statele membre şi, după caz, condiţiile legate funcţional de aceasta sunt stabilite în anexa VIII.
(3)Articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Art. 20: Gestionarea efortului de pescuit pentru calcan
Navele de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască calcan în sensul articolului 19, indiferent de lungimea lor maximă, nu depăşesc 180 de zile de pescuit pe an.
Art. 21: Perioada de interdicţie pentru calcan
Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii să desfăşoare orice activitate de pescuit, inclusiv transbordarea, reţinerea la bord, debarcarea şi prima vânzare a calcanului în apele Uniunii din Marea Neagră, în perioada 15 aprilie-15 iunie.
Art. 22: Dispoziţii speciale privind repartizarea posibilităţilor de pescuit în Marea Neagră
Repartizarea posibilităţilor de pescuit între statele membre în conformitate cu articolele 18 şi 19 se face fără a aduce atingere:
(a)schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(b)deducerilor şi realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
(c)deducerilor efectuate în temeiul articolelor 105 şi 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 23: Transmiterea datelor
Atunci când, în conformitate cu articolele 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind debarcările de cantităţi de şprot şi de calcan capturate în apele Uniunii din Marea Neagră, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa VIII din prezentul regulament.
Art. 24: Intrare în vigoare şi aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2024 până la 31 decembrie 2024.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 10 ianuarie 2024.
Pentru Consiliu Preşedintele H. LAHBIB |
ANEXA I:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT ALE UNIUNII ÎN CONTEXTUL PLANULUI MULTIANUAL DE GESTIONARE AL CGPM PENTRU CORALUL ROŞU ÎN MAREA MEDITERANĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim admisibil de autorizaţii de pescuit şi nivelul maxim al cantităţilor recoltate de coral roşu în Marea Mediterană.
Trimiterile la zonele de pescuit se referă la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Corallium rubrum | COL | Coral roşu |
Tabelul 1 Numărul maxim de autorizaţii de pescuit(*)
State membre | Coral roşu COL |
Grecia | 12 |
Spania | (0)(**) |
Franţa | 32 |
Croaţia | 28 |
Italia | 40 |
(*)Reprezentând numărul de nave sau scafandri sau ambele sau o pereche formată dintr-un scafandru şi o navă, autorizaţi să recolteze coral roşu.
(**)În conformitate cu interdicţia temporară actuală, până în aprilie 2024, pentru pescuitul de coral roşu stabilită în apele spaniole, în aşteptarea unei noi decizii la sfârşitul acestei perioade.
Tabelul 2 Nivelul maxim al cantităţilor recoltate exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Coral roşu Corallium rubrum | Zona: Apele Uniunii din Marea Mediterană - subzonele geografice 1-27 COL/GF 1-27 |
Grecia | 1 844 | |
Spania | (0)(**) | |
Franţa | 1 400 | |
Croaţia | 1 226 | |
Italia | 1 378 | |
Uniunea | 5 848 | |
TAC | Nu se aplică |
(**)În conformitate cu interdicţia temporară actuală, până în aprilie 2024, pentru pescuitul de coral roşu stabilită în apele spaniole, în aşteptarea unei noi decizii la sfârşitul acestei perioade.
*) în anexa I tabelul 2, capul de tabel, ultima coloană:
în loc de: „COL/GF 1-27”,
se citeşte: „(COL/GF1-27)”
ANEXA II:POSIBILITĂŢ DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT ALE UNIUNII ÎN CONTEXTUL GESTIONĂRII CORIFENEI COMUNE ÎN MAREA MEDITERANĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim, kW şi tonajul brut pentru navele de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască corifenă comună utilizând FAD-uri în Marea Mediterană şi nivelul maxim al capturilor.
Trimiterile la zonele de pescuit se referă la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Coryphaena hippurus | DOL | Corifenă comună |
(a)Capacitatea maximă a flotei navelor care vizează corifena comună utilizând FAD-uri în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27)
Stat membru | Număr de nave | kW | Tonaj brut |
Italia | 797 | 67 925,37 | 7 203 |
Malta | 130 | 16 662 | 1 296,28 |
Spania | 45 | 2 105,73 | 153,34 |
(b)Numărul maxim de FAD-uri per navă autorizată să vizeze corifena comună în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27)
Stat membru | Numărul de FAD-uri per navă |
Italia | 100 |
Malta | 200 |
Spania | 50 |
(c)Nivelul maxim al capturilor în tone de greutate în viu capturate în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27)(*)
Specia: | Corifenă comună Coryphaena hippurus | Zona: | Apele Uniunii şi apele internaţionale din subzonele geografice CGPM 1-27 (DOL/MED) |
Italia | 1 174 | Nivelul maxim al capturilor | |
Malta | 517 | ||
Spania | 127 | ||
Uniunea | 1 818 (*) | ||
TAC | Nu se aplică | ||
(*)Această cotă poate fi pescuită numai în perioada 15 august-3 1 decembrie 2024 în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2023/2124.
ANEXA III:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT ALE UNIUNII ÎN CONTEXTUL GESTIONĂRII STOCURILOR DEMERSALE DIN VESTUL MĂRII MEDITERANE
Tabelele din prezenta anexă stabilesc efortul de pescuit maxim admisibil (în zile de pescuit) pe grupuri de stocuri, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (13) din Regulamentul (UE) 2019/1022, limitele maxime de captură şi lungimea maximă a navelor pentru toate tipurile de traule1 şi de nave de pescuit la adâncime cu paragate care vizează stocurile demersale în vestul Mării Mediterane.
1TBB, OTB, PTB, TBN, TBS, TB, OTM, PTM, TMS, TM, OTT, OT, PT, TX, OTP şi TSP.
Toate posibilităţile de pescuit stabilite în prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolul7 din Regulamentul (UE) 2019/1022 şila articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zonele de pescuit se referă la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Aristaeomorpha foliacea | ARS | Crevete roşu gigant |
Aristeus antennatus | ARA | Crevete roşu |
Merluccius merluccius | HKE | Merluciu |
Mullus barbatus | MUT | Barbun |
Nephrops norvegicus | NEP | Langustină |
Parapenaeus longirostris | DPS | Caridă -roz-de-adâncime |
1.Efortul de pescuit maxim admisibil (în zile de pescuit)
(a)Numărul de zile de pescuit pentru traulere în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7)
Grup de stocuri | Lungimea maximă a navelor | Spania | Franţa | Italia | Codul grupului de efort de pescuit | Codul alocării suplimentare |
Barbun în subzonele geografice 1, 5, 6 şi 7; merluciu în subzonele geografice 1, 5, 6 şi 7; caridă-roz-de- adâncime în subzonele ge ografic e 1, 5 şi 6; langustină în subzonele ge ografic e 5 şi 6 | < 12 m | 1 507 | 0 | 0 | EFF1/MED1 TR1 | EFF1/MED1 _TR1_AA |
> = 12 m şi < 18 m | 16 189 | 0 | 0 | EFF1/MED1_ TR2 | EFF1/MED1 _TR2_AA | |
> = 18 m şi < 24 m | 30 375 | 3 429 | 0 | EFF1/MED1 TR3 | EFF1/MED1 _TR3_AA | |
> = 24 m | 10 698 | 4 173 | 0 | EFF1/MED1_ TR4 | EFF1/MED1 _TR4_AA | |
Crevete roşu în subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7 | < 12 m | 0 | 0 | 0 | EFF2/MED1 TR1 | EFF2/MED1 _TR1_AA |
> = 12 m şi < 18 m | 759 | 0 | 0 | EFF2/MED1 TR2 | EFF2/MED1 TR2_AA | |
> = 18 m şi < 24 m | 7 690 | 0 | 0 | EFF2/MED1 TR3 | EFF2/MED1 _TR3_AA | |
> = 24 m | 6 173 | 0 | 0 | EFF2/MED1 TR4 | EFF2/MED1 _TR4_AA |
(b)Numărul de zile de pescuit pentru traulere în Insula Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11)
Grup de stocuri | Lungimea maximă a navelor | Spania | Franţa | Italia | Codul grupului de efort de pescuit | Codul alocării suplimentare |
Barbun în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11; merluciu în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11; caridă- roz-de-adâncime în subzonele geografic e 9, 10 şi 11; langustină în subzonele geografice 9 şi 10 | < 12 m | 0 | 139 | 1 969 | EFF1/MED2 TR1 | EFF1/MED2 _TR1_AA |
> = 12 m şi < 18 m | 0 | 556 | 29 613 | EFF1/MED2 TR2 | EFF1/MED2 _TR2_AA | |
> = 18 m şi < 24 m | 0 | 139 | 19 915 | EFF1/MED2 TR3 | EFF1/MED2 _TR3_AA | |
> = 24 m | 0 | 139 | 2 658 | EFF1/MED2 TR4 | EFF1/MED2 _TR4_AA | |
Crevete roşu gigant în subzonele geografic e 8, 9, 10 şi 11 | < 12 m | 0 | 0 | 326 | EFF2/MED2 TR1 | EFF2/MED2 _TR1_AA |
> = 12 m şi < 18 m | 0 | 0 | 2 402 | EFF2/MED2_ TR2 | EFF2/MED2 _TR2_AA | |
> = 18 m şi < 24 m | 0 | 0 | 1 934 | EFF2/MED2 TR3 | EFF2/MED2 _TR3_AA | |
> = 24 m | 0 | 0 | 259 | EFF2/MED2_ TR4 | EFF2/MED2 _TR4_AA |
(c)Numărul de zile de pescuit pentru nave de pescuit cu paragate de fund în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7)
Grup de stocuri | Lungimea maximă a navelor | Spania | Franţa | Italia | Codul grupului de efort de pescuit |
Merluciu în subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7 | < 12 m | 9 433 | 6 432 | 0 | EFF1/MED1_LL1 |
> = 12 m şi < 18 m | 2 148 | 93 | 0 | EFF1/MED1_LL2 | |
> = 18 m şi < 24 m | 74 | 0 | 0 | EFF1/MED1_LL3 | |
> = 24 m | 29 | 0 | 0 | EFF1/MED1_LL4 |
(d)Numărul de zile de pescuit pentru nave de pescuit cu paragate de fund în Insula Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11)
Grup de stocuri | Lungimea maximă a navelor | Spania | Franţa | Italia | Codul grupului de efort de pescuit |
Merluciu în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 | < 12 m | 0 | 1 650 | 33 187 | EFF1/MED2_LL1 |
> = 12 m şi < 18 m | 0 | 51 | 4 748 | EFF1/MED2_LL2 | |
> = 18 m şi < 24 m | 0 | 0 | 26 | EFF1/MED2_LL3 | |
> = 24 m | 0 | 0 | 0 | EFF1/MED2_LL4 |
2.Limitele maxime de captură pentru creveţii de adâncime
(a)Posibilităţi de pescuit pentru crevetele roşu (Aristeus antennatus) în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7) exprimate ca nivel maxim al capturilor în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu | Zona: subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7 |
Aristeus antennatus | (ARA/GF1-7) | |
Spania | 787 | Nivelul maxim al capturilor |
Franţa | 51 | |
Italia | 0 | |
Uniunea | 838 | |
TAC | Nu se aplică |
(b)Posibilităţi de pescuit pentru crevetele roşu (Aristeus antennatus) şi crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11) exprimate ca nivel maxim al capturilor în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu Aristeus antennatus | Zona: | subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 (ARA/GF8- 1 1) |
Spania | 0 | Nivelul maxim al capturilor | |
Franţa | 9 | ||
Italia | 236 | ||
Uniunea | 245 | ||
TAC | Nu se aplică | ||
Specia: | Crevete roşu gigant Aristaeomorpha foliacea | Zona: | subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11 (ARS/GF8-11) |
Spania | 0 | Nivelul maxim al capturilor | |
Franţa | 5 | ||
Italia | 344 | ||
Uniunea | 349 | ||
TAC | Nu se aplică | ||
ANEXA IV:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT ALE UNIUNII ÎN MAREA ADRIATICĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc posibilităţile de pescuit pe stoc sau pe grupuri de efort de pescuit şi, după caz, condiţiile legate funcţional de acestea, inclusiv numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască peşti pelagici mici.
Toate posibilităţile de pescuit din prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zonele de pescuit se referă la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Engraulis encrasicolus | ANE | Hamsie |
Merluccius merluccius | HKE | Merluciu |
Mullus barbatus | MUT | Barbun |
Nephrops norvegicus | NEP | Langustină |
Parapenaeus longirostris | DPS | Caridă -roz-de-adâncime |
Sardina pilchardus | PIL | Sardină |
Solea solea | SOL | Limbă-de-mare comună |
1.Stocuri de peşti pelagici mici - subzonele geografice 17 şi 18
Nivelul maxim al capturilor exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Specii de peşti pe lagic i mici (hamsie şi sardină) Engraulis encrasicolus şi Sardina pilchardus | Zona: | Apele Uniunii şi apele internaţionale din subzonele geografice CGPM 17 şi 18 (SP1/GF 17-18) |
Italia | 30 672 (*) | Nivelul maxim al capturilor | |
Croaţia | 47 139 | ||
TAC | Nu se aplică | ||
*) în anexa IV punctul 1 primul tabel, capul de tabel, ultima coloană:
în loc de: „(SP1/GF 17-18)”,
se citeşte: „(SP1/GF1718)”
(*)În ceea ce priveşte Slovenia, cantităţile se bazează pe nivelul capturilor efectuate în 2014, până la o valoare care nu ar trebui să depăşească 300 de tone.
Capacitatea maximă a flotei de traulere şi de nave de pescuit cu plasă-pungă care pescuiesc în mod activ peşti pelagici mici
Stat membru | Unealtă de pescuit | Număr de nave | kW | Tonaj brut |
Croaţia | PS | 249 | 77 145,52 | 18 537,72 |
Italia | PTM, OTM şi PS | 685 | 134 556,7 | 25 852 |
Slovenia (*) | PS | 4 | 433,7 | 38,5 |
(*)Dispoziţia de la punctul 28 din CGPM/44/2021/20 nu se aplică flotelor naţionale de mai
puţin de zece nave cu plasă-pungă sau traulere pelagice care pescuiesc activ stocuri de peşti pelagici mici, astfel cum sunt înregistrate atât în registrul naţional, cât şi în registrul CGPM în 2014. În acest caz, capacitatea flotei active poate creşte cu cel mult 50 % în ceea ce priveşte numărul de nave şi tonajul brut (TB), tonajul registru brut (TRB) şi kW.
2.Stocuri demersale - subzonele geografice 17 şi 18
Efortul de pescuit maxim admis ib il (în zile de pescuit) pe tipuri de traule şi segmente de flotă de pescuit pentru stocuri demersale în subzonele geografice 17 şi 18 (Marea Adriatică)
(*)Slovenia nu depăşeşte limita de efort de 3 000 de zile de pescuit pe an în conformitate cu punctul 13 din CGPM/43/2019/5.
Capacitatea maximă a flotei de traule de fund şi de nave cu beam-traule autorizate să pescuiască stocuri demersale
Stat membru | Unealtă de pescuit | Număr de nave | kW | Tonaj brut |
Croaţia | OTB | 495 | 79 867,99 | 13 267,99 |
Italia | OTB şi TBB | 1 363 | 260 618,37 | 47 148 |
Slovenia (*) | OTB | 11 | 1 813,00 | 168,67 |
(*)Dispoziţiile de la punctul 9 litera (c) şi de la punctul 28 din CGPM/43/2019/5 nu se aplică flotelor naţionale care operează cu traile (OTB) şi care pescuiesc mai puţin de 1000 de zile în cursul perioadei de referinţă menţionate la punctul 9 litera (c) din CGPM/43/2019/5. Capacitatea de pescuit a flotei active care operează cu traule (OTB) nu poate creşte cu mai mult de 50 % în ceea ce priveşte respectiva perioadă de referinţă.
ANEXA V:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT ALE UNIUNII ÎN STRÂMTOAREA SICILIEI
Tabelele din prezenta anexă stabilesc posibilităţile de pescuit pe stoc sau pe grupuri de efort de pescuit şi, după caz, condiţiile legate funcţional de acestea, inclusiv numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască specii demersale şi creveţi de adâncime.
Toate posibilităţile de pescuit din prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zonele de pescuit se referă la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Merluccius merluccius | HKE | Merluciu |
Parapenaeus longirostris | DPS | Caridă -roz-de-adâncime |
Aristaeomorpha foliacea | ARS | Crevete roşu gigant |
Aristeus antennatus | ARA | Crevete roşu |
1.Stocuri demersale
(a)Capacitatea maximă a flotei traulerelor de fund autorizate să pescuiască specii demersale în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut
Stat membru | Unealtă de pescuit | Număr de nave | kW | Tonaj brut |
Cipru | OTB | 1 | 265 | 105 |
Spania | OTB | 1 | 100 | 118 |
Italia | OTB | 594 | 144 175 | 36 856 |
Malta | OTB | 15 | 5 562 | 2 007 |
(b)Nivelul maxim al efortului de pescuit (în număr de zile de pescuit) pentru traulerele de fund care vizează merluciul (Merluccius merluccius) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16)
Stat membru | Unealtă de pescuit | Lungimea navei | Codul grupului de efort | Zile de pescuit 2024 |
CYP | OTB | T-12 | EFF4/MED4_OTB4 | 51 |
ITA | OTB | T-07 | EFF4/MED4_OTB1 | 90 |
ITA | OTB | T-10 | EFF4/MED4_OTB2 | 188 |
ITA | OTB | T-11 | EFF4/MED4_OTB3 | 19 366 |
ITA | OTB | T-12 | EFF4/MED4_OTB4 | 3 657 |
MLT | OTB | T-11 | EFF4/MED4_OTB3 | 338 |
MLT | OTB | T-12 | EFF4/MED4_OTB4 | 165 |
(c)Nivelul maxim al capturilor de caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Caridă-roz-de-adâncime Parapenaeus longirostris | Zona: | subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16 (DPS/GF 12-16) |
Cipru | 1 | Limita de captură analitică | |
Italia | 2 083 | ||
Malta | 6 | ||
Uniunea | 2 090 | ||
TAC | Nu se aplică | ||
*) în anexa V punctul 1 tabelul (c), capul de tabel, ultima coloană:
în loc de: „(DPS/GF 12-16)”,
se citeşte: „(DPS/GF12-16)”
2.Creveţi de adâncime
(a)Capacitatea maximă a flotei traulerelor de fund autorizate să pescuiască creveţi de adâncime în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut
Stat membru | Unealtă de pescuit | Număr de nave | kW | Tonaj brut |
Cipru | OTB | 1 | 265 | 105 |
Spania | OTB | 2 | 440,56 | 218,78 |
Italia | OTB | 320 | 93 756 | 26 076 |
Malta | OTB | 15 | 5 562 | 2 007 |
(b)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Strâmtoarea
Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu gigant Aristaeomorpha foliacea | Zona: | subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16 (ARS/GF 12-16) |
Spania | 1 | Limita de captură analitică | |
Italia | 844 | ||
Cipru | 0 | ||
Malta | 36 | ||
Uniunea | 881 | ||
TAC | Nu se aplică | ||
*) în anexa V punctul 2 tabelul (b), capul de tabel, ultima coloană:
în loc de: „(ARS/GF 12-16)”,
se citeşte: „(ARS/GF12-16)”
(c)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu (Aristeus antennatus) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu Aristeus antennatus | Zona: subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16 (ARA/GF 12-16) |
Spania | 1 | Limita de captură de precauţie |
Italia | 98 | |
Cipru | 0 | |
Malta | 2 | |
Uniunea | 101 | |
TAC | Nu se aplică |
*) în anexa V punctul 2 tabelul (c), capul de tabel, ultima coloană:
în loc de: „(ARA/GF 12-16)”,
se citeşte: „(ARA/GF12-16)”
ANEXA VI:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT ALE UNIUNII ÎN MAREA IONICĂ ŞI ÎN MAREA LEVANTULUI
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască stocuri demersale în Marea Ionică şi în Marea Levantului.
Trimiterile la zonele de pescuit se referă la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Aristaeomorpha foliacea | ARS | Crevete roşu gigant |
Aristeus antennatus | ARA | Crevete roşu |
1.Marea Ionică
(a)Capacitatea maximă a flotei traulerelor de fund autorizate să pescuiască creveţi de adâncime în Marea Ionică (subzonele geografice 19, 20 şi 21), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut
Stat membru | Unealtă de pescuit | Număr de nave | kW | Tonaj brut |
Grecia | OTB | 240 | 69 281 | 23 101 |
Italia | OTB | 410 | 95 996 | 22 252 |
Malta | OTB | 15 | 5 562 | 2 007 |
(b)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Marea Ionică (subzonele geografice 19, 20 şi 21), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu gigant Aristaeomorpha foliacea | Zona: | Subzonele geografice 19, 20 şi 21 (ARS/GF 19-21) |
Grecia | 33 | Limita de captură analitică | |
Italia | 303 | ||
Malta | 45 | ||
Uniunea | 381 | ||
TAC | Nu se aplică | ||
*) în anexa VI punctul 1 tabelul (b), capul de tabel, ultima coloană:
în loc de: „(ARS/GF 19-21)”,
se citeşte: „(ARS/GF19-21)”
(c)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu (Aristaeomorpha antennatus) în Marea Ionică (subzonele geografice 19, 20 şi 21), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu Aristeus antennatus | Zona: | Subzonele geografice 19, 20 şi 21 (ARA/GF 19-21) |
Grecia | 14,5 | Limita de captură analitică | |
Italia | 242,5 | ||
Malta | 0 | ||
Uniunea | 257 | ||
TAC | Nu se aplică | ||
*) în anexa VI punctul 1 tabelul (c), capul de tabel, ultima coloană:
în loc de: „(ARA/GF 19-21)”,
se citeşte: „(ARA/GF19-21)”
2.Marea Levantului
(a)Capacitatea maximă a flotei traulerelor de fund autorizate să pescuiască creveţi de adâncime în Marea Levantului (subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut
Stat membru | Unealtă de pescuit | Număr de nave | kW | Tonaj brut |
Cipru | OTB | 6 | 2 048 | 618 |
Italia | OTB | 80 | 37 192 | 13 199 |
(b)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Marea Levantului (subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu gigant Aristaeomorpha foliacea | Zona: Subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27 (ARS/GF 24-27) |
Italia | 46,4 | Limita de captură de precauţie |
Cipru | 11,6 | |
Uniunea | 58 | |
TAC | Nu se aplică |
*) în anexa VI punctul 2 tabelul (b), capul de tabel, ultima coloană:
în loc de: „(ARS/GF 24-27)”,
se citeşte: „(ARS/GF24-27)”.
(c)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu (Aristeus antennatus) în Marea Levantului (subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27), exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Crevete roşu Aristeus antennatus | Zona: | Subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27 (ARA/GF 24-27) |
Italia | 9,4 | Limita de captură de precauţie | |
Cipru | 5,6 | ||
Uniunea | 15 | ||
TAC | Nu se aplică | ||
*) în anexa VI punctul 2 tabelul (c), capul de tabel, ultima coloană:
în loc de: „(ARA/GF 24-27)”,
se citeşte: „(ARA/GF24-27)”
ANEXA VII:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT ALE UNIUNII ÎN MAREA ALBORAN
(a)Nivelul maxim al capturilor realizate cu paragate şi linii de pescuit, exprimat în tone de greutate în viu
Specia: | Pagel argintiu Pagellus bogaraveo | Zona: | apele Uniunii din Marea Alboran - subzonele geografice 1, 2 şi 3 (SBR/GF 1-3) |
Spania | 29,76 | Nivelul | maxim al capturilor |
Uniunea | 29,76 | ||
TAC | Nu se aplică |
*) în anexa VII tabelul (a), capul de tabel, ultima coloană:
în loc de: „(SBR/GF 1-3)”,
se citeşte: „(SBR/GF1-3)”.
(b)Numărul maxim de paragate şi linii de pescuit autorizate să pescuiască în Marea Alboran (subzonele geografice 1, 2 şi 3)
Stat membru | Pagel argintiu în subzonele geografice 1, 2 şi 3 |
Spania | 82 |
ANEXA VIII:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT ALE UNIUNII ÎN MAREA NEAGRĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc TAC-urile şi cotele, exprimate în tone de greutate în viu pe stoc, precum şi, după caz, condiţiile legate funcţional de acestea.
Toate posibilităţile de pescuit din prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zonele de pescuit se referă la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune:
Denumirea ştiinţifică | Codul alfa-3 | Denumirea comună |
Sprattus sprattus | SPR | Şprot |
Scophthalmus maximus | TUR | Calcan |
Specia: | Şprot Sprattus sprattus | Zona: apele Uniunii din Marea Neagră – subzona geografică 29 (SPR/F3742C) |
Bulgaria | 8 032,50 | TAC analitică |
România | 3 442,50 | Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) |
Uniunea | 11 475 | nr. 847/96 nu se aplică. |
TAC | Nu se aplică | Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. |
Specia: Calcan Scophthalmus maximus | Zona: apele Uniunii din Marea Neagră - subzona geografică 29 (TUR/F3742C) | |
Bulgaria | 95 | TAC analitică |
România | 75 | Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) |
Uniunea | 170 (*) | nr. 847/96 nu se aplică. |
TAC | 857 | Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. |
(*)Nu este autorizată nicio activitate de pescuit, inclusiv transbordarea, reţinerea la bord, debarcarea şi prima vânzare, între 15 aprilie şi 15 iunie 2024.
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 11 ianuarie 2024