Nou Regulamentul 2386/27-nov-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 28 Noiembrie 2025
Regulamentul 2386/27-nov-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului
Dată act: 27-nov-2025
Emitent: Comisia Europeana
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (denumit în continuare "regulamentul de bază") (1), în special articolul 11 alineatul (2),
(1)JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.
Întrucât:
1.PROCEDURĂ
1.1.Investigaţiile anterioare şi măsurile în vigoare
(1)Prin Regulamentul (CE) nr. 452/2007 (2) al Consiliului, Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză şi Ucraina ("măsurile iniţiale").
(2)Regulamentul (CE) nr. 452/2007 al Consiliului din 23 aprilie 2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză şi din Ucraina (JO L 109, 26.4.2007, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2007/452/oj).
(2)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1243/2010 (3), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de mese de călcat de la Since Hardware (Guangzhou) Co, un producător-exportator chinez de mese de călcat. Investigaţiile care au condus la instituirea măsurilor iniţiale vor fi denumite în continuare "investigaţiile iniţiale".
(3)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1243/2010 al Consiliului din 20 decembrie 2010 de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză produse de Since Hardware (Guangzhou) Co., Ltd. (JO L 338, 22.12.2010, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2010/1243/oj).
(3)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 77/2010 (4), Consiliul a modificat măsurile antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări în ceea ce priveşte un nou exportator, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază.
(4)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 77/2010 al Consiliului din 19 ianuarie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 452/2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare, printre altele, din Republica Populară Chineză (JO L 24, 28.1.2010, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2010/77/oj).
(4)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 270/2010 (5), Consiliul a modificat măsurile în urma unei reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.
(5)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 270/2010 al Consiliului din 29 martie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 452/2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare, printre altele, din Republica Populară Chineză (JO L 84, 31.3.2010, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2010/270/oj).
(5)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 805/2010 (6), Consiliul a reinstituit taxe antidumping definitive asupra importurilor de mese de călcat provenite de la Foshan Shunde Yongjian Housewares and Hardware Co. Ltd, Foshan, un producător-exportator chinez de mese de călcat, ca o măsură de respectare a hotărârii Curţii de Justiţie în cauza C-141/08 P (7).
(6)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 805/2010 al Consiliului din 13 septembrie 2010 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză, produse de Foshan Shunde Yongjian Housewares and Hardware Co. Ltd, Foshan (JO L 242, 15.9.2010, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2010/805/oj).
(7)Hotărârea Curţii (Camera întâi) din 1 octombrie 2009, Foshan Shunde Yongjian Housewares & Hardware Co. Ltd/Consiliul Uniunii Europene, C-141/08 P, ECLI:EU:C:2009:598.
(6)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 987/2012 (8), Consiliul a reinstituit taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză produse de Zhejiang Harmonic Hardware Products Co. Ltd, ca o măsură de respectare a Hotărârii Curţii de Justiţie în cauza T-274/07 (9).
(8)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 987/2012 al Consiliului din 22 octombrie 2012 de reimpunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză produse de Zhejiang Harmonic Hardware Products Co. Ltd (JO L 297, 26.10.2012, p. 5, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2012/987/oj).
(9)Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 8 noiembrie 2011, Zhejiang Harmonic Hardware Products/Consiliul, Cauza T-274/07 (JO C 223, 22.9.2007, p. 15, CELEX: 62007TA0274).
(7)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 695/2013 (10), Consiliul a prelungit măsurile cu încă cinci ani în ceea ce priveşte importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză şi a abrogat măsurile privind importurile de mese de călcat originare din Ucraina, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază şi a unei reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.
(10)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 695/2013 al Consiliului din 15 iulie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză şi de abrogare a măsurilor antidumping la importurile de mese de călcat originare din Ucraina, ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) şi a unei reexaminări intermediare parţiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 198, 23.7.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2013/695/oj).
(8)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 (11), Comisia a reinstituit măsurile antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare "reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor").
(11)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 252, 2.10.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/1662/oj).
(9)Taxele antidumping în vigoare în prezent sunt cuprinse între 18,1 % şi 39,6 % pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori incluşi în eşantion şi un nivel al taxei de 42,3 % pentru toate celelalte societăţi din Republica Populară Chineză.
1.2.Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor
(10)În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (12), Comisia Europeană (denumită în continuare "Comisia") a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.
(12)Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C, C/2024/788, 16.1.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/788/oj).
(11)Cererea de reexaminare a fost depusă la 29 iunie 2024 de 5 producători din Uniune (Afer FUTE - Fabrica de Utilidades de Tubo S.A., Brabantia Latvia SIA, Colombo New Scal SpA, Rörets Polska Sp. z o.o. şi Sonecol Indústria Metalurgica de Utilidades Domésticas S.A.) (denumiţi în continuare "solicitanţii") în numele industriei producătoare de mese de călcat a Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază (denumită în continuare "cererea"). Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect posibil continuarea dumpingului şi reapariţia prejudiciului pentru industria Uniunii.
1.3.Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor
(12)Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înfiinţat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 1 octombrie 2024, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privinţa importurilor în Uniune de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare "ţara în cauză" sau "China" sau "RPC"), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (13) (denumit în continuare "avizul de deschidere").
(13)Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză (JO C, C/2024/5916, 1.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5916/oj).
1.4.Perioada investigaţiei de reexaminare şi perioada examinată
(13)Investigaţia privind continuarea sau reapariţia dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 şi 30 iunie 2024 ("perioada investigaţiei de reexaminare"). Examinarea tendinţelor relevante pentru evaluarea probabilităţii unei continuări sau a unei reapariţii a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 şi sfârşitul perioadei investigaţiei de reexaminare (denumită în continuare "perioada examinată").
1.5.Părţile interesate
(14)În avizul de deschidere, părţile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigaţie. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitanţii, alţi producători din Uniune, toţi producătorii cunoscuţi din Republica Populară Chineză, importatorii, utilizatorii, comercianţii, precum şi asociaţiile cunoscute ca fiind vizate cu privire la deschiderea investigaţiei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor şi i-a invitat să participe la investigaţie.
(15)Părţile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observaţii cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor şi de a solicita să fie audiate de Comisie şi/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.
1.6.Eşantionarea
(16)În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eşantion din rândul părţilor interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.
a)Constituirea eşantionului de producători din Uniune
(17)În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eşantion de producători din Uniune. Comisia a constituit eşantionul pe baza reprezentativităţii în ceea ce priveşte volumul producţiei şi al vânzărilor de produs similar. Acest eşantion a fost format din trei producători din Uniune, reprezentând peste 55 % din volumul total estimat al producţiei şi vânzărilor din Uniune, şi a asigurat o bună distribuţie geografică. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părţile interesate să prezinte observaţii cu privire la eşantionul provizoriu. Niciuna dintre părţile interesate nu a prezentat observaţii şi, prin urmare, Comisia a confirmat că producătorii din Uniune incluşi în mod provizoriu în eşantion au fost în cele din urmă selectaţi pentru a face parte din eşantionul definitiv. Eşantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.
b)Constituirea eşantionului de importatori
(18)Pentru a decide dacă eşantionarea era necesară şi, în caz afirmativ, pentru a selecta un eşantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliaţi să furnizeze informaţiile specificate în avizul de deschidere.
(19)Niciun importator neafiliat nu a furnizat informaţiile solicitate şi nu a acceptat să fie inclus în eşantion. Având în vedere lipsa cooperării, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eşantion.
c)Eşantionarea producătorilor din RPC
(20)Pentru a decide dacă eşantionarea era necesară şi, în caz afirmativ, pentru a constitui un eşantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuţi din RPC să furnizeze informaţiile precizate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat autorităţilor din ţara exportatoare şi asociaţiilor de producători să identifice şi/sau să contacteze alţi producători, dacă există, care ar putea fi interesaţi să participe la investigaţie.
(21)Niciun producător-exportator din ţara în cauză nu a furnizat informaţiile solicitate şi nu a fost de acord să fie inclus în eşantion. Având în vedere lipsa cooperării, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eşantion.
(22)Părţile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observaţii cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor şi de a solicita să fie audiate de Comisie şi/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.
1.7.Chestionarele şi vizitele de verificare
(23)Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare "GC") un chestionar referitor la existenţa în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.
(24)Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, precum şi importatorilor neafiliaţi şi utilizatorilor. Aceleaşi chestionare au fost puse la dispoziţie şi online (14) în ziua deschiderii investigaţiei.
(14)https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2752.
(25)S-au primit răspunsuri la chestionar doar din partea celor trei producători din Uniune incluşi în eşantion.
(26)Comisia a căutat şi a verificat toate informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariţiei dumpingului şi a prejudiciului şi interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăţi:
Producători din Uniune:
- Afer FUTE, Portugalia;
- Colombo New Scal SpA, Italia;
- Rörets Polska Społka z o.o. şi AB Rörets Industrier, Suedia, ambele verificate în Polonia.
1.8.Procedura ulterioară
(27)La data de 19 septembrie 2025, Comisia a comunicat faptele şi consideraţiile esenţiale pe baza cărora intenţiona să menţină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părţilor li s-a acordat un termen în cursul căruia au putut formula observaţii cu privire la informaţiile comunicate.
(28)Nu au fost primite observaţii care să conteste constatările Comisiei.
2.PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR
2.1.Produsul care face obiectul reexaminării
(29)Produsul care face obiectul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor este acelaşi ca în investigaţiile iniţiale şi în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, şi anume mese de călcat, cu sau fără suport, cu sau fără absorbţie şi/sau încălzire şi/sau suflantă, inclusiv mânecare, şi componentele esenţiale ale acestora, respectiv picioarele, blatul şi suportul pentru fierul de călcat (denumit în continuare "produsul care face obiectul reexaminării").
2.2.Produsul în cauză
(30)Produsul care face obiectul prezentei investigaţii este produsul care face obiectul reexaminării, originar din RPC, încadrat în prezent la codurile NC ex 3924 90 00, ex 4421 99 99, ex 7323 93 00, ex 7323 99 00, ex 8516 79 70 şi ex 8516 90 00 (codurile TARIC 3924 90 00 10, 4421 99 99 10, 7323 93 00 10, 7323 99 00 10, 8516 79 70 10 şi 8516 90 00 51).
2.3.Produsul similar
(31)Astfel cum s-a stabilit în investigaţiile iniţiale, precum şi în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigaţie de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleaşi caracteristici fizice şi tehnice de bază, precum şi aceleaşi utilizări de bază:
- produsul în cauză atunci când este exportat în Uniune;
- produsul care face obiectul reexaminării fabricat şi vândut pe piaţa internă din Republica Populară Chineză;
- produsul care face obiectul reexaminării fabricat şi vândut de producătorii-exportatori către restul lumii şi
- produsul care face obiectul reexaminării fabricat şi vândut în Uniune de către industria Uniunii.
(32)Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.
3.DUMPINGUL
3.1.Observaţii preliminare
(33)În cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, importurile de mese de călcat din China au continuat. Potrivit datelor raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumite în continuare "baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)"], importurile de mese de călcat din RPC au reprezentat aproximativ 6 % din piaţa Uniunii în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, în comparaţie cu 11 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva măsurilor (15). În termeni absoluţi, volumul importurilor a fost semnificativ în perioada investigaţiei de reexaminare şi a avut o tendinţă de creştere în cursul perioadei examinate.
(15)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei.
(34)Astfel cum se menţionează în considerentul 21, niciun producător/exportator din China nu a cooperat la investigaţie. Prin urmare, la 16 decembrie 2024, Comisia a notificat autorităţilor din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază şi şi-ar putea baza constatările privind continuarea sau reapariţia dumpingului şi a prejudiciului în ceea ce priveşte exportatorii/producătorii din RPC pe datele disponibile. Comisia nu a primit nicio observaţie sau afirmaţie din partea GC cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază.
(35)În consecinţă, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariţiei dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informaţiile furnizate în cerere şi pe statisticile din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). În plus, Comisia a utilizat alte surse de informaţii accesibile publicului, cum ar fi Banca Mondială, bazele de date Global Trade Atlas ("GTA") şi Orbis Bureau van Dijk ("Orbis") şi statisticile Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM). Comisia s-a bazat, de asemenea, pe constatările reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, precum şi pe constatările investigaţiilor antidumping privind acelaşi produs deschise de autorităţile competente din SUA şi din Regatul Unit.
3.2.Dumpingul
3.2.1.Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază
(36)Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la iniţierea investigaţiei care indicau existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigaţia în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
(37)Pentru a obţine informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru investigaţia sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părţile interesate să îşi prezinte punctele de vedere şi să furnizeze informaţii şi documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În termenul stabilit nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC şi nicio observaţie privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, la 19 decembrie 2024, Comisia a notificat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existenţa distorsiunilor semnificative în RPC. Nu s-au primit observaţii sau afirmaţii cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază.
(38)La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Turcia ca ţară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina şi alte ţări care ar putea fi adecvate, conform criteriilor prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuţă din regulamentul de bază.
(39)La 19 mai 2025, prin intermediul unei note, Comisia a informat părţile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenţionează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producţie (cum ar fi materiile prime, forţa de muncă şi energia) utilizaţi pentru fabricarea meselor de călcat (denumită în continuare "nota privind factorii de producţie"). În plus, pe baza criteriilor de alegere a preţurilor sau a valorilor de referinţă nedistorsionate şi a cererii, Comisia a identificat Turcia drept ţară reprezentativă adecvată. Comisia nu a primit observaţii cu privire la nota privind factorii de producţie.
3.2.1.1.Valoarea normală
(40)În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, "[v]aloarea normală se stabileşte de obicei pe baza preţurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operaţiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenţi din ţara exportatoare".
(41)Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, "[î]n cazul în care se stabileşte [...] că nu este adecvat să se folosească preţurile şi costurile interne din ţara exportatoare din cauza existenţei în ţara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înţelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate" şi "include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri" ("cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale" sunt denumite în continuare "costurile VAG").
(42)Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigaţii că, pe baza elementelor de probă disponibile şi având în vedere lipsa cooperării din partea GC şi a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.
3.2.1.1.1. Existenţa unor distorsiuni semnificative
(43)Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă în RPC există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, ceea ce face inadecvată utilizarea preţurilor şi a costurilor interne din ţara respectivă. Analiza respectivă a acoperit următoarele elemente de probă cu privire la diferitele criterii relevante pentru a stabili existenţa unor distorsiuni semnificative.
(44)În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus următoarele elemente care indică existenţa unor distorsiuni semnificative.
(45)Solicitanţii au scos în evidenţă faptul că piaţa în chestiune este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităţilor de stat sau care îşi desfăşoară activitatea sub controlul sau supravegherea în privinţa politicilor a autorităţilor chineze. Solicitanţii au observat că o astfel de influenţă implică nu numai piaţa produsului care face obiectul reexaminării, ci şi piaţa materiilor prime esenţiale (şi anume oţelul). Potrivit solicitanţilor, acest lucru este realizat de GC prin intermediul a două canale principale, unul implică remodelarea structurii corporative a sectorului, iar celălalt exercitarea controlului asupra conducerii şi personalului întreprinderilor de stat individuale (16).
(16)Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială (denumit în continuare "Raportul"), 10 aprilie 2024, SWD(2024) 91 final - secţiunea 5.5, p. 120.
(46)Solicitanţii au luat act de constatările Comisiei din cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, afirmând că furnizorii principalelor componente ale produsului în cauză sunt deţinuţi de statul chinez. În cerere, solicitanţii au specificat nu numai faptul că producătorii de mese de călcat, cum ar fi Hardware (Guangzhou) Co. Ltd, menţin legături strânse cu PCC (17), ci au menţionat, de asemenea, astfel cum s-a stabilit în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, influenţa PCC asupra furnizorilor de componente-cheie ale produsului care face obiectul reexaminării (18).
(17)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentul 64.
(18)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentul 60.
(47)Solicitanţii au subliniat, de asemenea, că prezenţa statului în cadrul firmelor îi permite să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi costurile. Aceştia au făcut referire la constatările Comisiei din cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, afirmând că acest lucru se realizează prin prezenţa celulelor PCC atât în întreprinderile publice, cât şi în cele private (19). Preţurile şi costurile sunt influenţate de diverse instrumente, cum ar fi creşterea sau scăderea artificială a nivelului de aprovizionare cu materii prime sau printr-un mecanism de stabilire a preţurilor (20).
(19)Raportul - Punctul 3.3.2, p. 47.
(20)Raportul - Punctul 12.10, p. 357.
(48)În plus, solicitanţii au indicat, de asemenea, că politicile sau măsurile publice sunt discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau influenţează în alt mod forţele de pe piaţa liberă. Solicitanţii au arătat în această privinţă că "politicile chineze sunt în mod demonstrabil intervenţioniste". În special, solicitanţii au menţionat măsuri de politică precum "Made in China 2025", "care stabileşte obiectivul de promovare a industriei prelucrătoare [...] şi identifică subvenţiile la dobândă pentru împrumuturi ca un tip de sprijin financiar care urmează să fie acordat întreprinderilor", precizând, de asemenea, că "băncile şi alţi creditori ar trebui să sprijine aceste politici prin acordarea de împrumuturi întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în astfel de sectoare" (21).
(21)Raportul - Punctul 11.2.2, p. 299.
(49)Solicitanţii au observat că sectorul produsului care face obiectul reexaminării este puternic influenţat de măsurile de politică privind oţelul, care este principala materie primă pentru fabricarea meselor de călcat. În această privinţă, solicitanţii au menţionat "controlul general al guvernului, care împiedică forţele de pe piaţa liberă să prevaleze în sectorul siderurgic" (22).
(22)Raportul - Punctul 14.8, p. 416.
(50)În plus, solicitanţii au susţinut totodată lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislaţiei privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea. Solicitanţii au făcut trimitere la constatările Comisiei din cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, afirmând că "sectorul produsului în cauză face obiectul distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării legislaţiei privind falimentul şi proprietatea" (23).
(23)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentul 81.
(51)Solicitanţii au subliniat, de asemenea, distorsiunile costurilor salariale în sectorul produsului care face obiectul reexaminării şi al materiilor sale prime din China, făcând trimitere la reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, care stabilise că "costurile salariale au fost distorsionate în sectorul producţiei de mese de călcat şi în sectoarele componentelor-cheie ale acestuia" (24).
(24)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentul 84.
(52)În sfârşit, solicitanţii au arătat că accesul la finanţare este denaturat în favoarea producătorilor produsului care face obiectul reexaminării. În special, potrivit solicitanţilor, "funcţionarea sistemului financiar se caracterizează prin prezenţa statului, atât în ceea ce priveşte împrumuturile, cât şi creditele, precum şi prin absenţa unor mecanisme normale de piaţă, cum ar fi procedurile eficiente şi transparente de faliment şi de ieşire de pe piaţă" (25).
(25)Raportul - Punctul 6.8, p. 181.
(53)În al doilea rând, în investigaţiile recente privind sectorul produsului care face obiectul reexaminării sau sectorul siderurgic - oţelul fiind principala materie primă utilizată pentru fabricarea meselor de călcat - din RPC (26), Comisia a constatat existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigaţiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenţie substanţială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieţei (27). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul siderurgic, nu numai că GC continuă să deţină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuţă din regulamentul de bază (28), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi costurile prin prezenţa statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuţă din regulamentul de bază (29). Comisia a constatat, de asemenea, că prezenţa şi intervenţia statului pe pieţele financiare, precum şi în furnizarea de materii prime şi de factori de producţie, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieţei. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are drept rezultat direcţionarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forţele pieţei (30). În plus, Comisia a concluzionat că legislaţia chineză privind falimentul şi proprietatea nu funcţionează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuţă din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menţinute pe linia de plutire şi când sunt atribuite drepturi de folosinţă asupra terenurilor în RPC (31). În aceeaşi ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul oţelului, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuţă din regulamentul de bază (32), precum şi distorsiuni pe pieţele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a şasea liniuţă din regulamentul de bază, în special în ceea ce priveşte accesul la capital al întreprinderilor din RPC (33).
(26)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei din 6 iunie 2024 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de cabluri din oţel originare din Republica Populară Chineză, extinsă la importurile de cabluri din oţel expediate din Maroc şi Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din aceste ţări, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1666/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei din 11 iulie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de profile plate cu proeminenţe din oţel originare din Republica Populară Chineză şi Turcia; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei din 11 ianuarie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de butoaie reîncărcabile din oţel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1444/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei din 26 octombrie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate din oţel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză şi din Federaţia Rusă în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/2068/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei din 16 februarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite elemente de fixare din fier sau din oţel originare din Republica Populară Chineză, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/191/oj.
(27)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentul 76; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 66; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 58; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 80. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentul 208.
(28)A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentul 60; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 45; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 38; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 64. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentul 192.
(29)A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentele 66-68. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 58; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 40; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 66. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentele 193 şi 194. Deşi dreptul de a numi şi de a revoca personalul-cheie din conducerea întreprinderilor deţinute de stat de către autorităţile de stat relevante, în conformitate cu legislaţia chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare, celulele PCC atât din cadrul întreprinderilor deţinute de stat, cât şi din cadrul celor private, reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăţilor comerciale din RPC, în fiecare întreprindere trebuie să fie înfiinţată o organizaţie a PCC (cu cel puţin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituţia PCC), iar întreprinderea trebuie să ofere condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor organizaţiei de partid. În trecut, această cerinţă pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu stricteţe. Cu toate acestea, cel puţin din 2016, PCC şi-a consolidat pretenţiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deţinute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăţilor private pentru ca acestea să acorde prioritate "patriotismului" şi să urmeze disciplina de partid. În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăţi private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizaţiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective. Aceste reguli se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului care face obiectul reexaminării şi furnizorilor de factori de producţie aferenţi.
(30)A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentele 61-65; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 59; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 43; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 68. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentele 195-201.
(31)A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 62; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 52; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 74. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentul 202.
(32)A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentul 72; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 45; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 33; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 75. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentul 203.
(33)A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1666 al Comisiei, considerentul 73; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1444 al Comisiei, considerentul 64; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei, considerentul 54; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2068 al Comisiei, considerentul 76. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/191 al Comisiei, considerentul 204.
(54)În al treilea rând, în cea mai recentă reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la produsul care face obiectul reexaminării (34), Comisia a concluzionat că au fost prezente distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoştinţă de schimbări structurale majore în RPC în general şi/sau în sectorul relevant în special, care să poată afecta această concluzie.
(34)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentele 99 şi 100.
(55)În al patrulea rând, elementele de probă suplimentare disponibile în Raportul elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, au indicat existenţa unor distorsiuni semnificative şi în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
(56)În al cincilea rând, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigaţii.
(57)Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că preţurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei şi ale forţei de muncă, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potenţial al unuia sau al mai multor elemente relevante menţionate la dispoziţia respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile de pe piaţa internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate, şi anume, în acest caz, pe baza costurilor de producţie şi de vânzare corespunzătoare dintr-o ţară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
3.2.1.1.2. Ţara reprezentativă
Observaţii generale
(58)Alegerea ţării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
- un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China. În acest scop, Comisia a avut în vedere ţări cu un venit naţional brut pe cap de locuitor similar celui din China, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (35);
(35)World Bank Open Data - Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale - Venituri medii-superioare) https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.
- fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în ţara respectivă (36);
(36)În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio ţară cu un nivel similar de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeaşi categorie generală şi/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.
- disponibilitatea datelor publice relevante în ţara reprezentativă;
- în cazul în care există mai multe ţări reprezentative posibile, ar trebui să se acorde prioritate, dacă este cazul, ţării cu un nivel adecvat de protecţie socială şi a mediului.
(59)Astfel cum se explică în considerentul 39, Comisia a publicat o notă la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: nota privind factorii de producţie din 19 mai 2025, şi anume nota privind FP. Această notă descrie faptele şi elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. În nota privind FP, Comisia a comunicat părţilor interesate intenţia ei de a considera Turcia drept o ţară reprezentativă adecvată în cazul de faţă, dacă se va confirma existenţa distorsiunilor semnificative menţionate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
Un nivel de dezvoltare economică similar cu al RPC
(60)În nota privind FP, Comisia a identificat Turcia ca fiind o ţară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, aceasta este clasificată de Banca Mondială drept ţară cu "venituri medii-superioare" pe baza venitului naţional brut, în care se cunoştea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.
(61)Nu s-au primit observaţii cu privire la ţara identificată în nota respectivă.
Disponibilitatea datelor publice relevante în ţara reprezentativă
(62)Comisia a analizat cu atenţie toate datele relevante disponibile din dosar pentru factorii de producţie în ţara potenţial reprezentativă şi a remarcat următoarele:
- Comisia a analizat statisticile privind importurile tuturor materiilor prime enumerate în nota privind FP. Comisia a stabilit că Turcia a importat toate materiile prime relevante în perioada investigaţiei de reexaminare.
- Preţurile la energie electrică şi gaze pentru consumatorii non-casnici au fost neglijabile, având în vedere cantitatea nesemnificativă necesară pentru procesul de producţie a meselor de călcat.
- Statisticile OIM au furnizat informaţii privind salariile lunare în sectorul de producţie şi orele săptămânale lucrate în Turcia. Pentru Turcia, informaţiile similare au fost disponibile, de asemenea, pe site-ul web al Institutului de Statistică din Turcia ["TURKSTAT" (37)].
(37)https://www.tuik.gov.tr/.
- În nota privind FP, Comisia a indicat că cererea nu a identificat niciun producător de mese de călcat din Turcia şi nici Comisia nu a identificat vreunul. În schimb, cererea s-a bazat pe statistici sectoriale publicate de Banca Centrală a Turciei, utilizând date privind societăţile turce care îşi desfăşoară activitatea în sectorul NACE C-259: Fabricarea altor articole din metal. În nota privind FP, Comisia a considerat că datele financiare ale Băncii Centrale a Turciei pentru întreprinderile din NACE C-259 sunt oficiale şi fiabile şi intenţionează să utilizeze cele mai recente date disponibile (2023) pentru a calcula costurile VAG şi profiturile.
(63)În lumina consideraţiilor de mai sus, în nota privind FP, Comisia a informat părţile interesate că intenţionează să utilizeze Turcia ca ţară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuţă din regulamentul de bază, ca sursă de preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate pentru calcularea valorii normale.
(64)Părţile interesate au fost invitate să prezinte observaţii cu privire la caracterul adecvat al Turciei ca ţară reprezentativă.
(65)Nu s-au primit observaţii.
Nivelul de protecţie socială şi a mediului
(66)După ce s-a stabilit că singura ţară reprezentativă adecvată disponibilă este Turcia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecţiei sociale şi a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuţă din regulamentul de bază.
Concluzie
(67)Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuţă din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept ţară reprezentativă adecvată.
(68)Nu s-au primit observaţii din partea părţilor interesate în această privinţă.
Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate
(69)În nota privind FP, Comisia a enumerat factorii de producţie, cum ar fi materialele, energia şi forţa de muncă, utilizaţi de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării şi a invitat părţile interesate să îşi prezinte observaţiile şi să propună informaţii disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producţie menţionaţi în nota respectivă. Nu s-au primit observaţii.
(70)Comisia a afirmat, de asemenea, că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorităţii factorilor de producţie, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza TURKSTAT pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forţei de muncă (38). În ceea ce priveşte energia, investigaţia anterioară a arătat că energia electrică şi gazele naturale consumate în timpul procesului de producţie a meselor de călcat sunt nesemnificative. Prin urmare, în sensul prezentei investigaţii, costul energiei va fi considerat din nou neglijabil (39).
(38)Institutul de Statistică al Turciei (TURKSTAT).
(39)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentul 127.
Factorii de producţie
(71)Având în vedere informaţiile conţinute în cerere, au fost identificaţi următorii factori de producţie şi sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:
Tabelul 1 Factorii de producţie ai meselor de călcat

Factor de producţie

Cod SA

Valoare nedistorsionată

Unitate de măsură

Sursa de informaţii

Materii prime

Tuburi din oţel: (19 × 0,7 mm) (EN 1035-3)/ 22 × 0,7 mm) (EN 10305-3)

730 630

14,76

kg

Global Trade Atlas (40) (GTA)

Tuburi din oţel: (20 × 0,6 × 1 080 mm)

730 669

15,14

kg

GTA

Sârmă 5,5 mm

721 710

12,16

kg

GTA

Sârmă 7,75 mm

721 720

12,12

kg

GTA

Sârmă 5-7 mm (C9D)

721 790

21,14

kg

GTA

Metal (DC01) şi placă de metal de 0,7 mm, 1 mm şi 3 mm

721 123

6,55

kg

GTA

Plasă metalică de 320 × 1 100 mm

731 450

17,62

kg

GTA

Şaibe, nituri şi şuruburi

731 823

87,38

kg

GTA

Arcuri

731 829

142,68

kg

GTA

Spumă (poliuretan 25 kg/m3)

392 113

60,00

kg

GTA

Spumă (poliuretan 25 kg/m3)

392 490

39,04

kg

GTA

Silicon şi componente din plastic

392 630

103,90

kg

GTA

Bumbac

520 852

18,55

m2

GTA

Sfoară

550 922

19,48

kg

GTA

Aţă

550 810

31,88

kg

GTA

Vopsea din amestec epoxi/poliester

320 649

31,66

kg

GTA

Cutie de carton + etichetă

481 910

16,12

kg

GTA

Folie retractabilă

392 020

17,64

kg

GTA

Etichetă de culoare

480 258

10,25

kg

GTA

Înveliş retractabil

392 010

23,22

kg

GTA

Forţa de muncă

Costul cu forţa de muncă

N/A

44,88

oră

OIM/statistici naţionale

(40) http://www.gtis.com/gta/secure/default.cfm.

3.2.1.1.3. Materii prime
(72)O masă de călcat este, în general, o bucată de material tare, plată şi îngustă, protejată de o husă rezistentă la căldură, în mod frecvent dotată cu picioare pliante, pe care pot fi călcate articole de îmbrăcăminte sau lenjerii. Conform definiţiei produsului care face obiectul reexaminării în cadrul prezentei investigaţii, aceasta poate să includă, de asemenea, sisteme de absorbţie a căldurii şi a vaporilor de apă, suflantă, braţe pentru călcat mâneci şi alte componente. Materia primă principală utilizată pentru mesele de călcat este metalul, în principal oţel (placă de metal, tuburi, sârmă). Alte materii prime utilizate în producţia de mese de călcat includ materialul de vopsire/acoperire, componente din plastic, material plastic spongios şi material textil.
(73)Structura de cost variază în funcţie de tipul de masă produs, de exemplu mesele de călcat de top conţin alte tipuri de materiale în comparaţie cu mesele de călcat de bază. Comisia s-a bazat pe cererea de reexaminare pentru a specifica factorii de producţie utilizaţi pentru a produce mese de călcat. Astfel cum s-a menţionat mai sus, niciuna dintre părţile interesate nu a prezentat observaţii în acest sens.
(74)Pentru a stabili preţul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din ţara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază preţul mediu ponderat de import în ţara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import. Preţul de import în ţara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a preţurilor unitare ale importurilor din toate ţările terţe, cu excepţia RPC şi a ţărilor care nu sunt membre ale OMC, menţionate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului (41). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în ţara reprezentativă, concluzionând în considerentele 43-57 că nu este oportun să se utilizeze preţurile şi costurile interne din RPC din cauza existenţei unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleaşi distorsiuni nu afectează în egală măsură şi produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleaşi distorsiuni au afectat şi preţurile de export. După excluderea importurilor din RPC în ţara reprezentativă, volumul importurilor din alte ţări terţe a rămas reprezentativ.
(41)Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite ţări terţe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, preţurile de pe piaţa internă din ţările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(75)În mod normal, la aceste preţuri de import ar trebui să fie adăugate şi preţurile de transport intern. Totuşi, având în vedere constatările referitoare la existenţa unui dumping din considerentele 87-89, precum şi natura prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigaţiei de reexaminare sau a posibilităţii de reapariţie a acestuia, şi nu asupra stabilirii amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern erau inutile. Astfel de ajustări ar conduce doar la o creştere a valorii normale şi, în consecinţă, la o marjă de dumping mai mare.
3.2.1.1.4. Forţa de muncă
(76)Institutul de Statistică al Turciei publică informaţii detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile pentru 2022 privind costul mediu al forţei de muncă în sectorul siderurgic din Clasificarea statistică a activităţilor economice, denumită în mod obişnuit NACE, care include costurile cu forţa de muncă din sectorul producţiei siderurgice, şi anume codul NACE C-259 Fabricarea altor articole din metal (42).
(42)NACE Rev. 2 - Nomenclatorul statistic al activităţilor economice - Manuale şi orientări privind produsele - Eurostat.
3.2.1.1.5. Energie
(77)Potrivit cererii de reexaminare, energia (energie electrică şi gaze naturale) care este consumată în timpul procesului de producţie a meselor de călcat este nesemnificativă. Acest lucru a fost confirmat de constatările reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, care nu au fost contestate în cadrul prezentei investigaţii. Întrucât investigaţia nu a dezvăluit nicio informaţie care să contrazică aceste constatări, acestea au fost acceptate şi, prin urmare, în scopul prezentei investigaţii, cheltuielile cu energia au fost considerate neglijabile.
3.2.1.1.6. Cheltuielile indirecte de fabricaţie, costurile VAG, profiturile şi amortizarea
(78)În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, "valoarea normală construită include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri". În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricaţie care să acopere costurile neincluse în factorii de producţie menţionaţi anterior.
(79)Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricaţie şi având în vedere absenţa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitanţi, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de fabricaţie, pe de o parte, şi costurile totale de fabricaţie şi cu forţa de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricaţie pentru a obţine valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricaţie, în funcţie de modelul produs. În absenţa oricăror informaţii disponibile public pentru producătorii de mese de călcat din Turcia, costurile VAG şi profitul au fost stabilite pe baza informaţiilor găsite în statisticile sectoriale publicate de Banca Centrală a Turciei, şi anume pe baza celor mai recente statistici disponibile (2023) pentru C-259 Fabricarea altor articole din metal.
3.2.1.1.7. Calcularea valorii normale
(80)Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor/producătorilor-exportatori chinezi, nu s-a putut stabili ce modele de mese de călcat erau produse în China. Comisia s-a bazat pe informaţiile furnizate de solicitanţi în cererea de reexaminare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, solicitanţii au identificat şase modele de mese de călcat, inclusiv mese de călcat din gama inferioară şi superioară. Valoarea normală a fost stabilită pentru aceste modele în conformitate cu metodologia explicată în considerentele 81-83 de mai jos.
(81)În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricaţie nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informaţiile furnizate de solicitanţi în cererea de reexaminare referitoare la utilizarea fiecărui factor de producţie (materiale şi forţă de muncă) la fabricarea meselor de călcat.
(82)După ce a fost stabilit costul de fabricaţie nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricaţie, costurile VAG şi profitul, astfel cum se menţionează în considerentul 78. Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile de fabricaţie nedistorsionate:
- cheltuielile indirecte de fabricaţie, care au reprezentat în total 20 % din costurile directe de producţie;
- costurile VAG şi alte costuri, care au reprezentat 10 % din costurile mărfurilor vândute ("CMV") şi
- profiturile, care s-au ridicat la 16 % din CMV, au fost aplicate costurilor totale nedistorsionate de fabricaţie şi cheltuielilor indirecte de fabricaţie.
(83)Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.
(84)Având în vedere faptul că niciun producător-exportator chinez nu a cooperat şi, în consecinţă, Comisia nu dispunea de informaţii cu privire la gama de produse nici pentru piaţa internă, nici pentru exporturile către Uniune, Comisia a stabilit, de asemenea, o valoare normală la nivel naţional prin calcularea mediei valorilor normale pentru fiecare tip de produs.
3.2.1.2.Preţul de export
(85)În absenţa cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, stabilirea preţului de export pentru toate importurile s-a bazat pe datele disponibile. Preţul de export s-a bazat pe informaţiile din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) şi a fost ajustat la nivelul franco la bord ("FOB") prin deducerea manipulării şi a transportului maritim pe baza elementelor de probă furnizate în cererea de reexaminare (43). Întrucât, în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), volumul importurilor este raportat în kg, Comisia a convertit cifrele raportate în bucăţi (unităţi) utilizând cheia de conversie stabilită în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor (44) menţionată în considerentul 8.
(43)Cererea de reexaminare, punctul 6.2.
(44)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentul 134.
(86)Comisia nu dispune de informaţii detaliate privind gama de produse din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC, iar cifrele din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) includ toate mesele de călcat fără a distinge tipurile. În consecinţă, Comisia a utilizat, de asemenea, preţurile de export, pe tip de produs, din ofertele şi cotaţiile furnizate în cerere (45), ajustate la nivelul FOB pe aceeaşi bază ca datele din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Cererea nu dispunea de nicio dovadă a costurilor de transport intern în China, astfel încât a utilizat preţul FOB ca substitut pentru preţul franco fabrică. Având în vedere constatarea referitoare la existenţa unui dumping din considerentele 87-89, precum şi natura prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigaţiei de reexaminare sau a posibilităţii de reapariţie a acestuia, şi nu asupra stabilirii amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că deducerea transportului intern nu este necesară, deoarece ar conduce doar la o scădere a preţului de export şi, în consecinţă, la o marjă de dumping mai mare.
(45)Cererea de reexaminare, punctul 6.2 şi anexele 8 şi 9.
3.2.1.3.Comparaţie şi marja de dumping
(87)Comisia a comparat valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu preţul de export pe o bază franco fabrică astfel cum a fost stabilit mai sus. Din acest motiv, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din preţul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de peste 10 %.
(88)De asemenea, Comisia a comparat preţurile de export bazate pe cererea de reexaminare cu valorile normale stabilite pentru tipurile de produs corespunzătoare, astfel cum au fost stabilite în cursul prezentei investigaţii. Din acest motiv, marjele de dumping exprimate ca procent din preţul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, variază de la 37 % la 104 %, în funcţie de tipul de produs.
(89)Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
4.PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI
(90)Ca urmare a constatărilor privind existenţa dumpingului în perioada investigaţiei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din China şi atractivitatea pieţei Uniunii.
4.1.Capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din China
(91)Niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a furnizat informaţii cu privire la capacitatea efectivă de producţie din China. Întrucât nu există nici informaţii disponibile în mod public cu privire la mesele de călcat în mod specific, cum ar fi statistici sau studii de piaţă, constatările au trebuit să se bazeze pe informaţiile furnizate de solicitanţi în cererea de reexaminare şi pe constatările formulate în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, ca date disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.
(92)Conform informaţiilor din cerere, producătorii chinezi au o capacitate de producţie excedentară (46). Elementele de probă furnizate de solicitanţi în cerere s-au bazat pe reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor şi au fost confirmate de concluziile celui mai recent raport al Comisiei pentru comerţ internaţional din SUA din august 2021 (a treia reexaminare a ordonanţei privind taxa antidumping). Aceasta din urmă arată că producătorii chinezi au capacitatea de a creşte şi mai mult exporturile produsului în cauză, prin transferarea producţiei între liniile de producţie existente, în funcţie de cerere. Datele privind exporturile utilizate în raportul Comisiei pentru comerţ internaţional din SUA au arătat deja că, între 2015 şi 2020, producătorii chinezi au fost cei mai mari exportatori mondiali de alte tipuri de mobilier din metal, care includ mese de călcat şi alte produse din aceeaşi categorie generală de produse. Acestea au reprezentat între 46 % şi 56 % din exporturile mondiale de astfel de produse (47). În plus, potrivit solicitanţilor şi pe baza celui mai recent raport, această supracapacitate rezultă din sprijinul care denaturează concurenţa acordat de GC şi din supracapacităţile existente în ceea ce priveşte principalul factor de producţie, şi anume oţelul.
(46)Cererea, punctul 8.3.
(47)P. I-20, Investigaţia Nr. 731-TA-1047 (Cea de a treia reexaminare), Ironing Tables and Certain Parts Thereof from China (Mese de călcat şi anumite părţi ale acestora din China), august 2021, disponibilă la adresa https://www.usitc.gov/publications/701_731/pub5221.pdf.
(93)Pe baza constatărilor din reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor care nu au fost contestate în prezenta investigaţie, producătorii chinezi pot să-şi instaleze cu uşurinţă capacităţi de producţie suplimentare deoarece procesul de producţie este bazat în principal pe forţa de muncă. În plus, producătorii chinezi de mese de călcat produc şi alte produse din metal pe linii de producţie care ar putea fi folosite cu uşurinţă pentru a produce mese de călcat. Acest lucru le permite producătorilor chinezi să-şi sporească producţia de mese de călcat transferând producţia între liniile de producţie existente, în funcţie de cerere. O astfel de sporire a capacităţii nu necesită investiţii sau competenţe importante, iar transferul de la un produs la altul este, prin urmare, uşor de realizat. Investigaţia actuală nu a dezvăluit nicio informaţie care să pună sub semnul întrebării aceste constatări.
(94)Pe această bază, reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor a concluzionat că există capacităţi de producţie ridicate disponibile în RPC, care acoperă cel puţin aproape 100 % din consumul din UE, care pot creşte cu uşurinţă şi mai mult (48). Investigaţia actuală nu a dezvăluit nicio informaţie care să pună sub semnul întrebării aceste constatări.
(48)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentul 197.
4.2.Atractivitatea pieţei Uniunii
(95)Analiza exporturilor din China a arătat că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, piaţa UE rămâne una dintre cele mai importante pieţe de export pentru producătorii chinezi de mese de călcat.
(96)Acest lucru este confirmat de faptul că, pe durata perioadei investigaţiei de reexaminare, cota de piaţă chineză a fost în continuare de 6 % în pofida măsurilor antidumping în vigoare. Acest lucru indică în mod clar că UE rămâne o piaţă atractivă pentru producătorii chinezi de mese de călcat şi că este probabil ca importurile din RPC să crească în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.
(97)În august 2021, în cadrul celei de a treia reexaminări în perspectiva expirării măsurilor din SUA (49), în urma unei prime reexaminări (50) şi a unei a doua reexaminări (51) în perspectiva expirării măsurilor care decurg din investigaţia antidumping iniţială deschisă în 2003 şi care a instituit taxe antidumping pentru mesele de călcat din RPC cuprinse între 9,47 % şi 157,68 %, Departamentul Comerţului din SUA (denumit în continuare "DOC") a notificat continuarea ordonanţei privind taxa antidumping asupra meselor de călcat din China pentru alţi cinci ani.
(49)Mese de călcat şi anumite componente ale acestora din China; Inv. Nr. 731-TA-1047 (a treia reexaminare): https://ids.usitc.gov/case/1585/investigation/5133 (accesat ultima dată la 26 iunie 2025).
(50)Mese de călcat şi anumite componente ale acestora din China; Inv. Nr. 731-TA-1047 (reexaminare): https://ids.usitc.gov/case/1585/investigation/2972, şi 2010-15631.pdf (accesat ultima dată la 26 iunie 2025).
(51)Mese de călcat şi anumite componente ale acestora din China; Inv. Nr. 731-TA-1047 (a doua reexaminare): https://ids.usitc.gov/case/1585/investigation/4271, şi 2016-05172.pdf (accesat ultima dată la 26 iunie 2025).
(98)Pe lângă aceste taxe, începând cu 24 septembrie 2018, mesele de călcat importate din China au făcut obiectul unei taxe ad valorem suplimentare de 10 % în SUA, care a fost majorată în continuare la o taxă ad valorem de 25 % începând cu 10 mai 2019 (52).
(52)Comisia pentru comerţ internaţional din SUA, Investigaţia nr. 731- TA-1047 (a treia reexaminare), Mesele de călcat şi anumite componente ale acestora din China, august 2021, disponibilă la adresa: pub5221.pdf (accesat ultima dată la 26 iunie 2025).
(99)În urma unei reexaminări a circumstanţelor modificate a ordonanţei privind taxa antidumping referitoare la importurile de mese de călcat din RPC, deschisă iniţial în 2022, la 19 aprilie 2023, DOC al SUA a decis să nu revoce ordonanţa de instituire a unor astfel de taxe (53).
(53)Registrul federal/Vol. 88, Nr. 75/miercuri, 19 aprilie 2023, disponibil la adresa: https://www.govinfo.gov/content/pkg/FR-2023-04-19/pdf/2023-08232.pdf (accesat ultima dată la 26 iunie 2025).
(100)În mod similar, în Regatul Unit, Trade Remedy Authority din Regatul Unit (Autoritatea Măsurilor de Apărare Comercială denumită în continuare "TRA") a stabilit că taxele antidumping ale UE pentru mesele de călcat originare din China urmau să fie transferate. Prin urmare, taxele antidumping la importurile chineze de mese de călcat în UE, şi anume cele aplicabile în prezent în UE, au fost instituite prin transfer şi către importurile chineze de mese de călcat în Regatul Unit (54).
(54)Aviz de stabilire 2020/35: taxa antidumping pentru mesele de călcat originare din Republica Populară Chineză, disponibilă la adresa: Aviz de stabilire 2020/35: taxa antidumping pentru mesele de călcat originare din Republica Populară Chineză - GOV.UK. Taxele antidumping care decurg din regulamentul anterior de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor şi care au fost transferate apoi în Regatul Unit urmau să expire la 3 octombrie 2024. În conformitate cu Avizul de deschidere a reexaminării transferului nr. TD0063 Taxa antidumping asupra meselor de călcat originare din Republica Populară Chineză (RPC) Deschiderea unei reexaminări a transferului pentru măsurile antidumping, Autoritatea pentru măsuri comerciale din Regatul Unit (denumită în continuare "TRA") a deschis o reexaminare a transferului la 30 septembrie 2024, disponibilă la adresa: https://www.trade-remedies.service.gov.uk/public/case/TD0063/submission/1c3d51b7-04e4-4b1f-b546-5c1760ffbb0b/.
(101)Aceste măsuri din SUA şi Regatul Unit limitează pieţele de export ale producătorilor chinezi, ceea ce face probabil ca aceştia să îşi crească exporturile către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.
4.3.Concluzie
(102)Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, astfel cum au fost stabilite în considerentele 87-89, şi privind evoluţia probabilă a exporturilor în eventualitatea expirării măsurilor, astfel cum s-a explicat în considerentele 91-101, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping vizând importurile din RPC să conducă la continuarea dumpingului.
5.PREJUDICIUL
5.1.Definiţia industriei Uniunii şi a producţiei Uniunii
(103)Produsul similar a fost fabricat de 11 producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceştia constituie "industria Uniunii" în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.
(104)Producţia totală a Uniunii în perioada investigaţiei de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 3,7 milioane de bucăţi. Comisia a stabilit această cifră pe baza datelor furnizate de solicitant, care au fost comparate cu datele verificate ale societăţilor incluse în eşantion. Aşa cum se precizează în considerentul 17, în cadrul eşantionului au fost selectaţi producători din Uniune, reprezentând aproximativ 55 % din producţia totală a produsului similar din Uniune.
5.2.Consumul la nivelul Uniunii
(105)Consumul din UE a fost stabilit pe baza volumului importurilor înregistrat în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) şi pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii în UE astfel cum a fost furnizat de solicitant. Acest volum al vânzărilor a fost comparat şi actualizat, la nevoie, în ceea ce priveşte informaţiile verificate din partea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Întrucât, în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), volumul importurilor este raportat în kg, Comisia a convertit cifrele, după caz, în bucăţi (unităţi) utilizând cheia de conversie stabilită în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor (55) menţionată în considerentul 8.
(55)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentul 134.
(106)În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:
Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (bucăţi)

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Consumul total la nivelul Uniunii

6 322 017

5 995 470

5 501 707

5 273 174

5 535 074

Indice

100

95

87

83

88

Sursă: Răspunsurile la chestionar şi baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(107)În perioada examinată, consumul în UE a scăzut cu 12 %. Cea mai mare parte a acestei scăderi a avut loc în principal între 2020 şi 2022. Scăderea din 2021 până în 2023 a avut loc într-o perioadă de creştere a preţurilor pentru a acoperi creşterea bruscă a costurilor materiilor prime, în principal ale oţelului, în urma izbucnirii războiului din Ucraina (56). Consumul a crescut din nou uşor în perioada investigaţiei de reexaminare în comparaţie cu întregul an 2023.
(56)Cererea, punctul 98.
5.2.1.Importurile din RPC în UE
(108)În perioada examinată, importurile din RPC în Uniune şi cota de piaţă au evoluat după cum urmează:
Tabelul 3 Volumul importurilor (bucăţi) şi cota de piaţă

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Volumul importurilor din RPC

473 904

319 767

261 542

274 324

306 328

Indice

100

67

55

58

58

Cota de piaţă

7 %

5 %

5 %

5 %

6 %

Indice

100

71

63

69

74

Sursă: Baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) şi răspunsurile la chestionar.

(109)Importurile au scăzut cu 45 % între 2020 şi 2022, dar ulterior au crescut din nou, inclusiv în perioada investigaţiei de reexaminare. În ansamblu, acestea au scăzut cu 35 % pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, cota de piaţă a importurilor din China a rămas relativ stabilă, scăzând de la 7 % în 2020 la 5 % în 2021, dar crescând din nou la 6 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Deşi cantităţile totale ale importurilor au scăzut, reflectând, de asemenea, modelul consumului la nivelul Uniunii, astfel cum se descrie în considerentul 107, cota de piaţă a importurilor din China a rămas consecventă pe parcursul întregii perioade examinate.
(110)Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori, există o lipsă de informaţii cu privire la tipurile de produse importate din RPC. Prin urmare, Comisia a luat în considerare diferitele coduri vamale TARIC sub care au fost înregistrate importurile din RPC ale produsului care face obiectul reexaminării, astfel cum figurează în considerentul 30. Pe această bază, în cursul perioadei examinate, între 80 % şi 95 % din mesele de călcat importate din RPC au fost compuse din oţel (TARIC 7323 93 00 10 şi 7323 99 00 10) (57). Printre acestea, volumul importurilor utilizând codul TARIC relevant pentru oţelul inoxidabil (7323 93 00 10) a crescut în cursul perioadei examinate de la 19 % din volumul total al importurilor în 2020 la 36 % în perioada investigaţiei de reexaminare, în comparaţie cu o scădere de la 75 % la 59 % a volumelor totale ale importurilor pentru codul TARIC care acoperă alte tipuri de oţel (7323 99 00 10).
(57)Cererea, punctul 14.
5.2.2.Preţurile importurilor din RPC şi subcotarea preţurilor
(111)Din cauza lipsei cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, preţul mediu de import al importurilor din RPC a fost stabilit pe baza faptelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, şi anume pe informaţiile consemnate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) şi folosind aceeaşi cheie de conversie prevăzută în considerentul 105. Subcotarea preţurilor importurilor în comparaţie cu preţurile industriei Uniunii a fost stabilită ţinând seama de informaţiile prezentate de solicitanţi şi de producătorii din Uniune incluşi în eşantion.
(112)Preţurile medii ponderate ale importurilor în Uniune din RPC au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 4 Preţurile de import (EUR/bucăţi)

Importuri din RPC

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Preţul mediu de import (EUR/bucată)

11,36

17,00

20,69

18,35

17,73

Indice

100

150

182

162

156

Sursă: Baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(113)Preţurile de import din RPC au crescut cu 56 % în cursul perioadei examinate. Cantităţile importate au crescut în special pentru tipurile de produse care utilizează oţel inoxidabil încadrat la codul SA 7323 93 00 (TARIC 7323 93 00 10), generând preţuri mai mari decât tipurile de produse importate de la codul 7323 99 00 (TARIC 7323 99 00 10). Cantităţile importate din produsele de la acest ultim cod au scăzut în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în considerentul 110.
(114)Pentru a stabili subcotarea preţurilor în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, preţurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion în relaţia cu clienţi neafiliaţi de pe piaţa UE, ajustate la un nivel franco fabrică (şi anume, excluzând costurile de transport din UE şi după deducerea reducerilor şi a rabaturilor), au fost comparate, pe baza unei analize în funcţie de tip, cu preţurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor prevăzute în considerentul 111 de mai sus, pe baza preţului CIF, incluzând apoi taxa vamală şi taxa antidumping.
(115)Comparaţia a arătat că, dacă sunt exprimate ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluşi în eşantion pe durata perioadei investigaţiei de reexaminare, importurile din China subcotează preţurile industriei Uniunii cu 4 %. După deducerea taxei antidumping în vigoare, marja de subcotare s-a ridicat la 26 %.
5.3.Importurile din alte ţări terţe decât RPC
(116)Importurile de mese de călcat din alte ţări terţe decât RPC au provenit în principal din Turcia, Ucraina şi India.
(117)Volumul (agregat) al importurilor în Uniune, precum şi cota de piaţă şi evoluţia preţurilor pentru importurile de mese de călcat din alte ţări terţe au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:
Tabelul 5 Importuri din ţări terţe

Ţara

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Turcia

Volum (bucăţi)

1 120 887

1 120 413

929 773

945 325

1 028 524

Indice

100

100

83

84

92

Cota de piaţă

18 %

19 %

17 %

18 %

19 %

Preţ mediu (EUR/bucată)

9,04

9,28

12,59

11,88

11,62

Indice

100

103

139

131

129

Ucraina

Volum (bucăţi)

1 076 875

960 185

564 541

491 488

655 160

Indice

100

89

52

46

61

Cota de piaţă

17 %

16 %

10 %

9 %

12 %

Preţ mediu (EUR/bucată)

11,03

11,64

14,15

14,44

14,07

Indice

100

106

128

131

128

India

Volum (bucăţi)

193 309

132 660

240 236

173 572

181 278

Indice

100

69

124

90

94

Cota de piaţă

3 %

2 %

4 %

3 %

3 %

Preţ mediu (EUR/bucată)

8,99

10,84

14,29

19,61

19,36

Indice

100

120

159

218

215

Altele

Volum (bucăţi)

218 575

195 270

87 398

68 899

95 031

Indice

100

89

40

32

43

Cota de piaţă

3 %

3 %

2 %

1 %

2 %

Preţ mediu (EUR/bucată)

11,9

12,5

18,9

20,4

20,1

Indice

100

105

159

172

169

Totalul importurilor din alte ţări terţe decât RPC

Volum (bucăţi)

2 549 008

2 516 117

1 755 299

1 687 004

1 778 729

Indice

100

99

69

66

70

Cota de piaţă

41 %

40 %

33 %

32 %

35 %

Sursă: Baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(118)Volumul importurilor din toate ţările terţe care nu fac obiectul măsurilor, considerate în ansamblul lor, a fost de aproximativ 1,8 milioane de bucăţi pe durata perioadei investigaţiei de reexaminare, reprezentând o cotă de piaţă de 35 %. Cea mai mare parte a acestor importuri a provenit din Turcia şi Ucraina. Pe parcursul întregii perioade examinate, volumul importurilor din toate ţările terţe care nu fac obiectul măsurilor a scăzut de la 41 % în 2020 la 32 % în 2023, înainte de a creşte din nou uşor până la 35 % în perioada investigaţiei de reexaminare.
(119)Importurile din Turcia au rămas, în general, stabile în cursul perioadei examinate, fluctuând între 0,9 şi 1,1 milioane de bucăţi pe an. Importurile totale s-au ridicat la 1,1 milioane în 2020 şi la 1,0 milioane în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.
(120)În schimb, importurile din Ucraina au scăzut de la 1,0 milioane la 0,5 milioane de bucăţi în 2023. Cea mai mare scădere s-a înregistrat de la 1,0 milioane 2021 la mai puţin de 0,6 milioane de bucăţi în 2022, ceea ce reflectă izbucnirea războiului din Ucraina. În perioada investigaţiei de reexaminare, importurile din Ucraina au început să crească din nou.
(121)Importurile din India au rămas relativ stabile (aproximativ 0,2 milioane de bucăţi anual) pe durata perioadei examinate. Volumul importurilor din alte ţări terţe a fost scăzut, scăzând de la 0,2 milioane de bucăţi la 0,1 milioane de bucăţi pe durata perioadei examinate.
(122)În ceea ce priveşte cota de piaţă, tendinţele descrise mai sus s-au tradus printr-o creştere cu 1 punct procentual, de la 18 % în 2020 la 19 % în perioada investigaţiei de reexaminare, pentru Turcia şi o scădere de la o cotă de piaţă de la 17 % în 2020 la 12 % în perioada investigaţiei de reexaminare pentru Ucraina. Cota de piaţă a Indiei a rămas stabilă la aproximativ 3 % în cursul perioadei examinate. Cota de piaţă a celorlalte ţări terţe, a scăzut de la 3 % în 2020 la 2 % în perioada investigaţiei de reexaminare.
(123)Preţul mediu al importurilor din Turcia a crescut de la 9 EUR/bucată în 2020 la 11,6 EUR/bucată în perioada investigaţiei de reexaminare. În aceeaşi perioadă, preţul mediu al importurilor din Ucraina a crescut uşor, de la 11 EUR/bucată la 14 EUR/bucată, în timp ce preţul mediu al importurilor din India a crescut de la 8,99 la 19,36 EUR/bucată.
5.4.Situaţia economică a industriei Uniunii
5.4.1.Observaţii generale
(124)Evaluarea situaţiei economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influenţat situaţia industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.
(125)Astfel cum s-a menţionat în considerentul 17, pentru evaluarea situaţiei economice a industriei Uniunii s-a recurs la eşantionare.
(126)În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în chestionarul transmis de solicitanţi, precum şi a datelor conţinute în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.
(127)Indicatorii macroeconomici sunt: producţia, capacitatea de producţie, gradul de utilizare a capacităţii, volumul vânzărilor, cota de piaţă, creşterea, ocuparea forţei de muncă şi productivitatea.
(128)Indicatorii microeconomici sunt: preţurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forţa de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investiţiile şi randamentul investiţiilor.
5.4.2.Indicatorii macroeconomici
5.4.2.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie
(129)Producţia totală a Uniunii, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 6 Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Volumul producţiei (unitate de măsură)

3 809 828

3 817 450

4 036 480

3 813 199

3 722 588

Indice

100

100

106

100

98

Capacitatea de producţie (unitate de măsură)

6 038 000

6 038 000

6 038 000

6 038 000

6 038 000

Indice

100

100

100

100

100

Gradul de utilizare a capacităţii de producţie

63 %

63 %

67 %

63 %

62 %

Indice

100

101

106

103

101

Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(130)Producţia totală din Uniune a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, crescând cu doar 6 % în 2022, ridicându-se la 4,0 milioane de bucăţi, dar scăzând în 2023 şi în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, când a atins niveluri similare cu cele din 2020. Vârful producţiei din anul 2022 a urmat evoluţia volumului vânzărilor prezentată în secţiunea următoare. Capacitatea de producţie a rămas aceeaşi pe parcursul întregii perioade examinate.
5.4.2.2.Volumul vânzărilor şi cota de piaţă
(131)Volumul vânzărilor şi cota de piaţă a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 7 Volumul vânzărilor şi cota de piaţă (bucăţi)

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Volumul total al vânzărilor pe piaţa Uniunii

3 238 467

3 267 174

3 418 216

3 319 567

3 268 752

Indice

100

101

106

103

101

Cota de piaţă

51 %

54 %

62 %

63 %

59 %

Indice

100

106

121

123

115

Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(132)Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piaţa UE a rămas, în esenţă, stabil, cu uşoare fluctuaţii în cursul perioadei examinate. După o creştere de la 3,2 milioane în 2021 la 3,4 milioane de bucăţi în 2022, volumul vânzărilor a scăzut din nou la 3,3 milioane în 2023 iar în perioada investigaţiei de reexaminare a fost aproximativ la acelaşi nivel ca în anul 2020, ridicându-se la 3,2 milioane de bucăţi. Cota de piaţă a industriei din Uniune a urmat tendinţa vânzărilor, crescând în 2022 şi 2023 şi scăzând din nou în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Per total, ea a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate.
(133)În timp ce volumul vânzărilor a rămas la aproximativ acelaşi nivel în cursul perioadei examinate, cota de piaţă a industriei UE a crescut cu 9 puncte procentuale, ajungând la 59 %. Acest lucru se explică prin scăderea generală uşoară a consumului la nivelul Uniunii, astfel cum se descrie în considerentul 107.
5.4.2.3.Creşterea
(134)Producţia şi volumul vânzărilor industriei Uniunii au rămas stabile, în timp ce consumul a scăzut uşor, ceea ce a dus la o creştere a cotei de piaţă a industriei Uniunii. Ocuparea forţei de muncă pentru industria Uniunii a rămas stabilă pe toată perioada examinată. Pe această bază, se poate concluziona că industria Uniunii şi-a menţinut, dar nu şi-a consolidat poziţia în ceea ce priveşte producţia şi vânzările pe o piaţă uşor în scădere în cursul perioadei examinate.
5.4.2.4.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea
(135)Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 8 Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Număr de angajaţi

484

472

492

482

482

Indice

100

98

102

100

100

Productivitate (unitate/salariat)

7 877

8 088

8 212

7 914

7 725

Indice

100

98

102

100

100

Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(136)Ocuparea forţei de muncă, deşi uşor fluctuantă, a rămas, în general, stabilă în cursul perioadei examinate. Mai precis, s-a înregistrat o scădere a ocupării forţei de muncă de la 2020 la 2021, urmată de o creştere în anul 2022 până la nivelul maxim. Ulterior, numărul de angajaţi a scăzut din nou la acelaşi nivel ca în 2020, reflectând, de asemenea, volumul mai scăzut al producţiei şi al vânzărilor în anul 2023 şi în perioada investigaţiei de reexaminare în comparaţie cu anul 2022.
(137)Productivitatea, măsurată ca producţie (unităţi) pe persoană angajată pe an, a rămas relativ stabilă, cu fluctuaţii minore. Începând din 2020, acesta a crescut uşor în 2022 şi a revenit la nivelul din 2020 în perioada investigaţiei de reexaminare.
5.4.2.5.Amploarea marjei de dumping şi redresarea în urma practicilor de dumping anterioare
(138)Dumpingul a continuat în perioada investigaţiei de reexaminare la un nivel semnificativ. Producătorii-exportatori chinezi au continuat, de asemenea, să subcoteze preţurile de vânzare ale industriei din Uniune pe durata perioadei investigaţiei de reexaminare.
(139)În acelaşi timp, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, nivelul importurilor din China a rămas semnificativ, reprezentând între 5 % şi 7 % din cota de piaţă în perioada investigaţiei de reexaminare. Prin urmare, impactul avut de amploarea marjei de dumping reale din China asupra industriei Uniunii a persistat nu poate fi considerat neglijabil.
(140)Cu toate acestea, în pofida faptului că exista încă dumping pentru importurile din RPC, analiza indicatorilor de prejudiciu arată că măsurile în vigoare au avut un efect de protecţie şi un impact global pozitiv asupra industriei Uniunii.
5.4.3.Indicatorii microeconomici
5.4.3.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile
(141)În perioada examinată, preţurile de vânzare unitare medii practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion faţă de clienţi neafiliaţi din Uniune au evoluat după cum urmează:
Tabelul 9 Preţurile de vânzare şi costul de producţie în Uniune (EUR/bucată)

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Preţul de vânzare unitar mediu în Uniune pe piaţa totală

10,8

12,4

13,9

14,5

14,4

Indice

100

114

128

133

133

Costul de producţie unitar

11

13

15

14

15

Indice

100

119

138

130

132

Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(142)Preţurile medii au crescut cu 33 % între 2020 şi perioada investigaţiei de reexaminare. Această creştere urmează creşterii bruşte a costurilor de producţie, şi anume pentru cele mai importante materii prime din oţel, ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina (58). Industria Uniunii a reuşit să crească preţurile, inclusiv în contextul unei creşteri generale a inflaţiei în UE cauzată de perturbarea lanţurilor de aprovizionare ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina. Totuşi, această tendinţă de creştere a preţurilor ca urmare a creşterii costurilor materiilor prime s-a încheiat în cursul anului 2023. În perioada investigaţiei de reexaminare, industria Uniunii nu a mai crescut nivelul preţurilor şi în contextul creşterii importurilor, astfel cum se prevede în considerentele 109 şi 118. Preţurile chiar au scăzut uşor în comparaţie cu anul 2023.
(58)Cererea, punctul 98.
5.4.3.2.Costurile cu forţa de muncă
(143)Costurile medii cu forţa de muncă ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 10 Costurile medii cu forţa de muncă per angajat

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Costurile medii cu forţa de muncă per angajat (EUR)

20 521

21 627

3 396

25 254

26 914

Indice

100

105

114

123

131

Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(144)Costurile medii cu forţa de muncă au crescut constant în cursul perioadei examinate, în ansamblu cu aproximativ 30 %. Această creştere reflectă tendinţa generală din UE, salariile nominale crescând pentru a răspunde creşterii costului vieţii, inclusiv a costurilor energiei, în special în urma izbucnirii războiului din Ucraina (59).
(59)Evoluţia pieţei muncii şi a salariilor în Europa 2024 - Oficiul pentru Publicaţii al UE, p. 47.
5.4.3.3.Stocurile
(145)Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 11 Stocurile

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Stocuri finale (bucăţi)

96 867

100 185

125 849

145 766

131 157

Indice

100

103

130

150

135

Stocurile finale, ca procent din producţie

3 %

3 %

3 %

4 %

4 %

Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(146)Nivelul stocurilor, exprimat ca procent din volumul producţiei, a rămas în general stabil în cursul perioadei examinate, înregistrând o creştere a stocurilor finale de la 3 % în 2022 la 4 % în 2023.
5.4.3.4.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital
(147)Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:
Tabelul 12 Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor

2020

2021

2022

2023

Perioada investigaţiei de reexaminare

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)

3,69 %

4,61 %

3,27 %

6,85 %

6,52 %

Indice

100

125

89

185

176

Fluxul de lichidităţi (EUR)

1 976 678

1 537 097

827 332

2 859 912

3 348 485

Indice

100

78

42

145

169

Investiţii (EUR)

566 161

391 113

209 915

289 386

324 510

Indice

100

69

37

51

57

Randamentul investiţiilor

6 %

9 %

11 %

20 %

17 %

Indice

100

160

193

334

285

Sursă: Răspunsurile la chestionar.

(148)Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienţi neafiliaţi din UE ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, profitabilitatea industriei Uniunii a fost fluctuantă. Aceasta a crescut mai întâi între 2020 şi 2021 de la 3,69 % la 4,61 %, apoi a scăzut în 2022 la 3,27 % şi a crescut din nou în 2023 la 6,85 %. În perioada investigaţiei de reexaminare, profitabilitatea a scăzut uşor, ajungând la 6,52 %. În ansamblu, rentabilitatea a crescut de la 3,69 % în 2020 la 6,52 % în perioada investigaţiei de reexaminare, ceea ce a reprezentat o creştere de 2,83 puncte procentuale. În pofida tendinţei de creştere, nivelul profiturilor nu a atins profitul-ţintă care a fost considerat adecvat pentru această industrie în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor (şi anume 7,0 %) (60), cu excepţia anului 2023, unde nivelurile de profitabilitate s-au apropiat de acest prag. Acest lucru se datorează în principal creşterii costului de producţie, astfel cum se menţionează în considerentul 142, care a fost mai pronunţată între 2020 şi 2022 decât creşterea preţurilor de vânzare în aceeaşi perioadă. În 2023 şi în perioada investigaţiei de reexaminare, această tendinţă s-a inversat, iar preţurile de vânzare au crescut mai rapid decât costurile, ceea ce s-a reflectat, de asemenea, în profitabilitatea acestor ani, care a crescut semnificativ în comparaţie cu 2022.
(60)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentul 194.
(149)Fluxul net de lichidităţi rezultat din activităţile operaţionale a urmat aceeaşi tendinţă ca şi profitabilitatea. Fluxul net de lichidităţi a scăzut între 2020 şi 2022, în special între 2021 şi 2022. Acest lucru a avut loc într-o perioadă de creştere a preţurilor de vânzare, dar şi de creştere a costurilor de producţie. Începând din 2023, fluxul net de lichidităţi s-a îmbunătăţit, fiind, de asemenea, substanţial mai mare decât la începutul perioadei examinate.
(150)În ansamblu, valoarea investiţiilor anuale s-a redus la aproximativ jumătate între 2020 şi 2022. În urma acestei scăderi bruşte, nivelurile investiţiilor s-au redresat în 2023 şi în perioada investigaţiei de reexaminare, rămânând în acelaşi timp la niveluri relativ scăzute. Astfel, în comparaţie cu 2020, s-a înregistrat în continuare o scădere cu 43 %. În reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a observat că sumele mari ale investiţiilor anuale au fost precedate de rate de profit ridicate (61). Acest lucru este confirmat de prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. Ratele scăzute ale profitului la începutul perioadei examinate au fost urmate de o scădere a investiţiilor anuale, ceea ce a condus la o reducere semnificativă a activităţilor de investiţii ale industriei Uniunii.
(61)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1662 al Comisiei, considerentul 188.
(151)Randamentul investiţiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investiţiilor. Între 2020 şi 2022, procentul a crescut odată cu scăderea valorii contabile nete a investiţiilor, în timp ce profiturile au rămas stabile. Începând cu anul 2023, ratele de rentabilitate a investiţiilor au fost cele mai ridicate, în condiţiile în care sumele anuale ale investiţiilor au crescut. Acest lucru arată că industria Uniunii a fost capabilă şi dispusă să crească investiţiile, odată ce profitabilitatea a fost suficient de ridicată.
5.5.Concluzie privind prejudiciul
(152)Principalii indicatori de prejudiciu, cum ar fi cota de piaţă, preţurile de vânzare, precum şi profitabilitatea şi alţi indicatori financiari, cum ar fi investiţiile, au arătat o tendinţă pozitivă. Niciunul dintre indicatorii de prejudiciu nu a prezentat tendinţe negative semnificative. Cu toate acestea, profitabilitatea a rămas cu mult sub profitul-ţintă de 7 % până în 2022 şi a ajuns abia în jurul acestui prag în 2023 şi în perioada investigaţiei de reexaminare.
(153)Capacitatea industriei Uniunii de a-şi creşte preţurile de vânzare a fost limitată din cauza concurenţei neloiale a importurilor din RPC care, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, a crescut ca volum în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare la preţuri inferioare celor practicate de industria Uniunii. Ca atare, industria Uniunii nu a fost în măsură să îşi crească preţurile suficient pentru a compensa creşterea costului de producţie care a avut loc în cursul perioadei examinate.
(154)Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că situaţia industriei Uniunii nu s-a deteriorat în cursul perioadei examinate şi că măsurile au fost eficace într-o anumită măsură, în special într-o situaţie de creştere a costurilor de producţie, şi au servit drept plasă de siguranţă, împiedicând o creştere semnificativă a importurilor la preţuri scăzute din China, ceea ce a permis industriei Uniunii să realizeze anumite profituri şi să nu înregistreze pierderi.
(155)Prin urmare, se consideră că industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu material în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere creşterea costurilor de producţie în cursul perioadei examinate, nivelul scăzut al investiţiilor şi profitabilitatea care, deşi în creştere, au rămas sub profitul indicativ, se poate considera că industria Uniunii are încă nevoie de timp pentru a-şi consolida dezvoltarea pozitivă şi, prin urmare, se află încă într-o situaţie vulnerabilă.
(156)În ansamblu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigaţiei de reexaminare.
5.6.Probabilitatea de reapariţie a prejudiciului
5.6.1.Observaţie preliminară
(157)Având în vedere constatările şi concluziile prezentate în considerentele 152-156, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariţiei prejudiciului cauzat iniţial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În acest scop, Comisia a examinat următoarele elemente: capacitatea de producţie şi capacităţile neutilizate din RPC, atractivitatea pieţei UE, comportamentul în materie de preţuri al producătorilor-exportatori chinezi şi nivelurile posibile ale preţurilor către UE în cazul în care măsurile ar fi abrogate şi efectul importurilor viitoare asupra situaţiei industriei din Uniune.
5.6.2.Capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din RPC
(158)Astfel cum se menţionează în considerentele 91-94 pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, producătorii chinezi de mese de călcat dispun de o capacitate neutilizată semnificativă şi sunt în măsură să adauge o capacitate de producţie suplimentară.
5.6.3.Atractivitatea pieţei UE
(159)Astfel cum se menţionează în considerentele 95-101, piaţa Uniunii a rămas atractivă pentru importurile din China, după cum reiese din faptul că acestea au intrat în continuare pe piaţa Uniunii în cantităţi semnificative, reprezentând o cotă de piaţă de 6 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, în pofida măsurilor în vigoare.
(160)Deşi cantitatea totală a importurilor a scăzut în cursul perioadei examinate, astfel cum se menţionează în considerentul 108, cantitatea importurilor de mese de călcat din oţel inoxidabil a crescut, generând preţuri mai mari decât alte tipuri de produse, astfel cum se menţionează în considerentele 110 şi 113. Se preconizează că această tendinţă de creştere a importurilor se va accelera în cazul abrogării măsurilor. Oţelul inoxidabil este tocmai un sector în care producătorii din RPC se bucură de un avantaj faţă de concurenţii străini din cauza intervenţiei persistente a guvernului, astfel cum s-a subliniat deja în raport.
5.6.4.Comportamentul în materie de preţuri al producătorilor-exportatori chinezi şi nivelul posibil al preţurilor către UE
(161)În ceea ce priveşte nivelurile probabile ale preţurilor importurilor din RPC în absenţa măsurilor antidumping, s-a considerat că importurile din China subcotau deja industria din Uniune în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Marja de subcotare, fără a lua în considerare măsurile antidumping, s-a ridicat la 26 %, fiind considerată o estimare rezonabilă a eventualelor niveluri viitoare ale preţurilor importurilor din China în cazul abrogării măsurilor.
5.6.5.Impactul asupra industriei Uniunii
(162)Având în vedere consideraţiile de mai sus, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire industria Uniunii se va confrunta cu o creştere importantă a importurilor din China, care vor subcota în mod semnificativ preţurile industriei Uniunii. Dacă, în încercarea de a rămâne profitabilă, industria Uniunii şi-ar menţine nivelurile actuale ale preţurilor, este probabil ca aceasta să piardă rapid volumul vânzărilor şi cota de piaţă, chiar şi în cazul creşterii consumului. Pierderea volumului vânzărilor ar conduce la rate de utilizare a capacităţii mai scăzute şi la o creştere a costului mediu de producţie. La rândul său, acest lucru ar conduce la o deteriorare a situaţiei financiare a industriei Uniunii şi la o scădere a profitabilităţii sale, care s-a situat deja sub profitul indicativ în cursul perioadei examinate.
(163)În subsidiar, dacă industria Uniunii ar încerca să corespundă nivelurilor mai scăzute ale preţurilor importurilor în încercarea de a-şi menţine volumul vânzărilor şi cota de piaţă, acest lucru ar avea un impact negativ imediat asupra nivelului său de profitabilitate, care se situează în continuare sub profitul indicativ. Ar exista, de asemenea, un efect negativ asupra investiţiilor care, în orice caz, nu s-au redresat pe deplin în cursul perioadei examinate, precum şi un impact negativ asupra indicatorilor financiari ai industriei Uniunii. Această situaţie ar avea un impact grav asupra capacităţii industriei Uniunii de a se dezvolta în continuare. În cele din urmă, acest lucru ar conduce la o scădere a volumului vânzărilor şi a cotei de piaţă, precum şi la pierderea de locuri de muncă pe piaţa Uniunii.
5.6.6.Concluzie
(164)Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că absenţa măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creştere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la preţuri prejudiciabile şi la o posibilă reapariţie a unui prejudiciu important.
6.INTERESUL UNIUNII
(165)În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă menţinerea măsurilor antidumping existente nu ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblu său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale comercianţilor cu amănuntul, ale consumatorilor şi ale utilizatorilor.
(166)Comisia reaminteşte că, în investigaţiile anterioare, adoptarea menţinerii măsurilor nu a fost considerată contrară interesului Uniunii. De asemenea, faptul că prezenta investigaţie este o reexaminare, care analizează o situaţie în care măsurile antidumping au fost deja instituite, permite evaluarea eventualului impact negativ asupra părţilor vizate de măsurile antidumping actuale. Pe această bază s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea unei continuări sau reapariţii a dumpingului şi a prejudiciului, ar exista motive imperioase pentru a se concluziona că menţinerea măsurilor în acest caz particular nu ar fi în interesul Uniunii.
6.1.Interesul industriei Uniunii
(167)Astfel cum se menţionează în considerentele 162 şi 163, investigaţia a arătat că expirarea măsurilor ar avea probabil un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Pe de altă parte, continuarea măsurilor ar permite industriei Uniunii să îşi menţină sau chiar să îşi crească nivelurile actuale ale preţurilor şi să atingă marje de profit sustenabile, evitând astfel perioadele de deteriorare financiară. Acest lucru ar permite industriei Uniunii să îşi continue şi să îşi sporească investiţiile şi, astfel, să îşi menţină şi să îşi dezvolte poziţia pe piaţa UE.
(168)Prin urmare, se concluzionează că menţinerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.
6.2.Interesul importatorilor neafiliaţi, al comercianţilor cu amănuntul şi interesul consumatorilor (gospodării)
(169)Niciun importator neafiliat nu a cooperat la investigaţie. Niciuna dintre celelalte potenţiale părţi interesate nu s-a manifestat în cursul investigaţiei. La fel ca în investigaţia anterioară, nicio parte reprezentând interesele utilizatorilor finali, precum asociaţii ale consumatorilor, nu a intervenit sau cooperat în investigaţie.
(170)Pe baza constatărilor reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu au existat indicii că menţinerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor sau utilizatorilor care să depăşească impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei Uniunii. Reexaminarea actuală nu a adus nicio informaţie care să conteste aceste constatări.
(171)În plus, astfel cum se menţionează în considerentul 116, importurile din alte ţări terţe care nu fac obiectul taxelor antidumping au reprezentat aproximativ o treime din cota de piaţă a Uniunii, contribuind la concurenţa preţurilor şi la alegerea ofertei pe piaţă. Prin urmare, se concluzionează că nu există dovezi care să sugereze că măsurile în vigoare au afectat în mod considerabil importatorii produsului care face obiectul reexaminării sau alte părţi interesate.
6.3.Concluzie privind interesul Uniunii
(172)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate legate de interesul Uniunii împotriva menţinerii măsurilor antidumping în vigoare.
7.MĂSURI ANTIDUMPING
(173)Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind probabilitatea continuării dumpingului, probabilitatea reapariţiei prejudiciului şi interesul Uniunii, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping privind importurile de mese de călcat din China ar trebui menţinute.
(174)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie ca urmare a diferenţei dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiţionată de prezentarea unei facturi comerciale valabile la autorităţile vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză".
(175)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre trebuie să îşi efectueze verificările uzuale şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.
(176)În cazul în care exporturile uneia dintre societăţile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere în volum constituie, ea însăşi, o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe şi numai în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile, se poate deschide o investigaţie anticircumvenţie. O astfel de investigaţie poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei şi, prin urmare, de a institui o taxă la nivel naţional.
(177)Nivelurile individuale ale taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din China şi fabricat de entităţile juridice menţionate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă întreprindere care nu este menţionată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entităţile afiliate întreprinderilor menţionate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din China". Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.
(178)O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care îşi modifică ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (62). Cererea trebuie să conţină toate informaţiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societăţii de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societăţii nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.
(62)Comisia Europeană, Direcţia Generală Comerţ, Direcţia G, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.
(179)Datele statistice privind mesele de călcat sunt exprimate în mod frecvent în număr de bucăţi. Cu toate acestea, în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun (63) nu este specificată nicio astfel de unitate de măsură suplimentară pentru mesele de călcat. Prin urmare, este necesar ca, pentru importurile de mese de călcat, să figureze în declaraţia de punere în liberă circulaţie nu doar greutatea în kg sau tone, ci şi numărul de bucăţi importate. Pentru codurile TARIC 3924 90 00 10, 4421 99 99 10, 7323 93 00 10, 7323 99 00 10, 8516 79 70 10 şi 8516 90 00 51, trebuie precizat numărul de bucăţi.
(63)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2522 al Comisiei din 23 septembrie 2024 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun (JO L, 2024/2522, 31.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2522/oj).
(180)Toate părţile interesate au fost informate cu privire la faptele şi la consideraţiile esenţiale pe baza cărora se intenţionează să se recomande menţinerea măsurilor existente. Părţilor li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la informaţiile comunicate. Nu s-au primit observaţii.
(181)În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului (64), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.
(64)Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).
(182)Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1
(1)Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de mese de călcat, încadrate în prezent la codurile NC ex 3924 90 00, ex 4421 99 99, ex 7323 93 00, ex 7323 99 00, ex 8516 79 70 şi ex 8516 90 00 (codurile TARIC 3924 90 00 10, 4421 99 99 10, 7323 93 00 10, 7323 99 00 10, 8516 79 70 10 şi 8516 90 00 51) originare din Republica Populară Chineză.
(2)Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile preţului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) şi fabricat de societăţile enumerate mai jos se stabilesc după cum urmează:

Ţara de origine

Societate

Taxa antidumping (%)

Codul adiţional TARIC

Republica Populară Chineză

Foshan City Gaoming Lihe Daily Necessities Co. Ltd., Foshan

34,9

A782

Republica Populară Chineză

Guangzhou Power Team Houseware Co. Ltd, Guangzhou

39,6

A783

Republica Populară Chineză

Since Hardware (Guangzhou) Co., Ltd, Guangzhou

35,8

A784

Republica Populară Chineză

Guangdong Wireking Household Supplies Co. Ltd, Foshan

18,1

A785

Republica Populară Chineză

Zhejiang Harmonic Hardware Products Co. Ltd, Quzhou

26,5

A786

Republica Populară Chineză

Greenwood Houseware (Zhuhai) Ltd, Guangdong

22,7

A953

Republica Populară Chineză

Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză

42,3

A999

(3)Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societăţile menţionate la alineatul (2) este condiţionată de prezentarea la autorităţile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declaraţie datată şi semnată de un reprezentant oficial al entităţii care emite respectiva factură, identificat prin numele şi funcţia acestuia, redactată după cum urmează: "Subsemnatul (Subsemnata), certific faptul că (volumul în kilograme şi număr de bucăţi) de mese de călcat vândute la export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, au fost fabricate de către (denumirea şi adresa societăţii) (cod adiţional TARIC) în Republica Populară Chineză. Declar că informaţiile furnizate în prezenta factură sunt complete şi corecte." Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa stabilită pentru "toate celelalte societăţi".
(4)În cazul în care se prezintă o declaraţie de punere în liberă circulaţie privind produsul menţionat la alineatul (1), indiferent de originea acestuia, numărul de bucăţi din produsul importat se înscrie în câmpul relevant al declaraţiei respective.
Statele membre informează lunar Comisia cu privire la numărul de bucăţi importate care se încadrează la codurile TARIC 3924 90 00 10, 4421 99 99 10, 7323 93 00 10, 7323 99 00 10, 8516 79 70 10 şi 8516 90 00 51.
(5)Sub rezerva unor dispoziţii contrare, se aplică dispoziţiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Art. 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 27 noiembrie 2025.

Pentru Comisie

Preşedinta

Ursula VON DER LEYEN

Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 28 noiembrie 2025