Nou Regulamentul 2359/08-iul-2025 de completare a Directivei (UE) 2024/1788 a Parlamentului European şi a Consiliului prin specificarea unei metodologii de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră obţinute prin utilizarea combustibililor cu emisii scăzute de carbon

1.

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea combustibililor cu emisii scăzute de carbon, alţii decât combustibilii pe bază de carbon reciclat se calculează după cum urmează:

E = e i + e p + e td + e u - e ccs - e ccu

unde:

E = totalul emisiilor din utilizarea combustibilului (gCO2eq/MJ combustibil);

e i =

e i elastice + e i rigide - e ex-uz: emisii din furnizarea intrărilor (gCO2eq/MJ combustibil);

e i elastice = emisii din intrările elastice (gCO2eq/MJ combustibil);

e i rigide = emisii din intrările rigide (gCO2eq/MJ combustibil);

e ex-uz = emisii din utilizarea sau din evoluţia existentă a intrărilor (gCO2eq/MJ combustibil);

e p = emisii din prelucrare (gCO2eq/MJ combustibil);

e td = emisii din transport şi distribuţie gCO2eq/MJ combustibil);

e u = emisii din arderea combustibilului în utilizarea sa finală (gCO2eq/MJ combustibil);

e ccs = reduceri de emisii din captarea carbonului şi din stocarea a acestuia (gCO2eq/MJ combustibil);

e ccu = reduceri nete de emisii din carbonul captat şi legat chimic în mod permanent în produse de lungă durată (gCO2eq/MJ).

Emisiile rezultate din producţia de maşini şi echipamente nu se iau în considerare.

Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii cu emisii scăzute de carbon se determină prin împărţirea emisiilor totale ale procesului care acoperă fiecare element al formulei la cantitatea totală de combustibil rezultată din proces şi se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil (gCO2eq/MJ combustibil). Dacă un combustibil este un amestec de combustibili cu emisii scăzute de carbon şi de alţi combustibili, toate tipurile de combustibili sunt considerate ca având aceeaşi intensitate a emisiilor. Excepţia de la această regulă este coprelucrarea, în care combustibilii cu emisii scăzute de carbon, combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă înlocuiesc doar parţial o intrare relevantă de combustibil fosil convenţional într-un proces.

Într-o astfel de situaţie, în calculul intensităţii emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să se facă o distincţie proporţională cu valoarea energetică a intrărilor relevante de energie între:

- partea din proces care se bazează pe intrarea de combustibil fosil convenţional, precum şi pe biocombustibili, biolichide şi pe combustibilii din biomasă; şi

- partea din proces care se bazează pe combustibilii cu emisii scăzute de carbon şi pe combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, presupunând că părţile procesului sunt de altfel identice.

În cazul în care în proces se utilizează mai mult de o intrare energetică relevantă, delimitarea dintre cele două părţi ale procesului se determină pe baza ponderii intrărilor care se califică drept combustibili cu emisii scăzute de carbon sau combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, care înlocuieşte cea mai mare pondere a intrării de combustibil fosil convenţional (¹).

(¹) Această pondere este determinată prin compararea aceluiaşi tip de intrare, de exemplu ponderea hidrogenului cu emisii scăzute de carbon, în toate tipurile de hidrogen utilizate în proces.

Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă utilizaţi în proces sunt luaţi în considerare la calcularea intensităţii emisiilor numai în cazul în care sunt utilizaţi ca intrare de energie nerelevantă, în cazul în care sunt utilizaţi în domeniul de aplicare al părţii din proces delimitate astfel cum se prevede mai sus (²) sau în cazul în care materiile prime utilizate în proces includ deja o pondere biogenă încă de la început, cum ar fi în cazul deşeurilor municipale mixte. Intensitatea emisiilor de biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă se determină în conformitate cu normele prevăzute la articolul 31 din Directiva (UE) 2018/2001.

(²) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă pot face parte din procesul delimitat în cazul în care înlocuiesc o altă intrare decât intrarea de combustibili fosili convenţionali, din care combustibilii cu emisii scăzute de carbon şi combustibilii din surse regenerabile înlocuiesc cea mai mare pondere.

Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii cu emisii scăzute de carbon poate fi calculată ca medie pentru întreaga producţie de combustibili care are loc timp de cel mult o lună calendaristică (³). Cu toate acestea, în cazul în care energia electrică care se califică drept energie electrică complet regenerabilă în conformitate cu metodologia stabilită la articolul 27 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 este utilizată ca intrare pentru a produce hidrogen într-un electrolizor, intervalul de timp trebuie să respecte cerinţele aplicabile corelării temporale, cu excepţia cazului în care nicio cerinţă specifică privind corelarea temporară nu se aplică. Valorile intensităţii emisiilor de gaze cu efect de seră calculate pentru intervale de timp individuale pot fi utilizate pentru a calcula intensitatea medie a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru o perioadă de până la o lună, cu condiţia ca valorile individuale calculate pentru fiecare perioadă de timp să respecte pragul minim de reducere de 70 %.

(³) În cazul în care atât combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, cât şi combustibilii cu emisii scăzute de carbon sunt produşi în aceeaşi instalaţie, perioada aleasă în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1185 şi al acestei metodologii este aceeaşi.

2.

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din combustibilii cu emisii scăzute de carbon, alţii decât combustibilii pe bază de carbon reciclat, se calculează după cum urmează:

Reduceri = (E F - E)/E F

unde:

E = emisiile totale provenite din utilizarea combustibilului;

E F = emisiile totale provenite de la combustibilul fosil de referinţă.

Pentru toţi combustibilii cu emisii scăzute de carbon, emisiile totale generate de combustibilul fosil de referinţă sunt egale cu combustibilul fosil de referinţă pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică prevăzut în Regulamentul delegat (UE) 2023/1185.

3.

În cazul în care ieşirile dintr-un proces nu se califică pe deplin drept combustibili cu emisii scăzute de carbon, alţii decât combustibilii pe bază de carbon reciclat, fracţia combustibililor cu emisii scăzute de carbon, alţii decât combustibilii pe bază de carbon reciclat, se determină prin împărţirea respectivului aport de energie relevant în proces la totalul intrărilor energetice relevante în proces (⁴).

(⁴) În cazul în care un combustibil este produs în cursul mai multor procese ulterioare, fracţia se determină pentru fiecare proces, cu excepţia cazului în care integrarea tehnică şi geografică a proceselor este o practică industrială obişnuită.

Energia relevantă pentru materiile prime este puterea calorifică inferioară a materiei prime care trece în structura moleculară a combustibilului (⁵).

(⁵) Pentru materiile prime care conţin apă, puterea calorifică inferioară este considerată a fi puterea calorifică inferioară a părţii uscate a intrării de material (adică fără a lua în considerare energia necesară evaporării apei). Combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile utilizaţi ca produse intermediare pentru producţia de combustibili convenţionali şi de biocombustibili nu sunt luaţi în considerare.

În cazul energiei electrice utilizate pentru creşterea valorii calorifice a combustibilului sau a produselor intermediare, energia relevantă este energia electrică.

Pentru gazele reziduale industriale, energia relevantă este energia din gazele reziduale bazată pe puterea calorifică inferioară a acestora. În cazul căldurii utilizate pentru a creşte puterea calorifică a combustibilului sau a produsului intermediar, energia relevantă este energia utilă din căldura utilizată pentru sintetizarea combustibilului. Energia termică utilă este energia termică totală înmulţită cu randamentul ciclului Carnot, astfel cum este definit în partea C punctul (1) litera (b) din anexa V la Directiva (UE) 2018/2001. Alte intrări sunt luate în considerare numai atunci când se determină intensitatea emisiilor combustibilului.

4.

Atunci când se determină emisiile provenite din furnizarea de intrări e i, se face distincţia între intrările elastice şi intrările rigide. Intrările rigide sunt cele a căror furnizare nu poate fi extinsă pentru a satisface cererea suplimentară. Astfel, toate intrările care se califică drept sursă de carbon pentru producţia de combustibili pe bază de carbon reciclat sunt rigide, precum şi ieşirile produse în proporţie fixă printr-un proces încorporat (⁶) şi care reprezintă mai puţin de 10 % din valoarea economică a producţiei. În cazul în care reprezintă cel puţin 10 % din valoarea economică, aceasta este considerată elastică. În principiu, intrările elastice sunt cele a căror furnizare poate fi extinsă pentru a satisface cererea suplimentară. Produsele petroliere provenite de la rafinării se încadrează în această categorie, deoarece rafinăriile pot modifica proporţia produselor lor. Emisiile provenite din intrările energetice şi din materiile prime pentru operaţiunile de captare şi stocare a dioxidului de carbon (CSC) (de exemplu, din arderea combustibililor, energia termică şi energia electrică utilizate, precum şi din materiale şi substanţe chimice) se calculează pe baza abordării stabilite la punctele 5-11 privind intrările de proces.

(⁶) Procesele încorporate includ procese care

- au loc în acelaşi complex industrial şi

- reutilizează căldură sau alte ieşiri greu de transportat ale unuia dintre procese.

5.

Energiei electrice care se califică drept complet regenerabilă în conformitate cu articolul 27 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 al doilea şi al treilea paragraf i se atribuie emisii de gaze cu efect de seră egale cu zero.

6.

În fiecare an calendaristic se aplică una dintre următoarele patru metode alternative pentru a atribui valorile emisiilor de gaze cu efect de seră energiei electrice care nu se poate califica drept complet regenerabilă în conformitate cu articolul 27 alineatul (6) al doilea şi al treilea paragraf din Directiva (UE) 2018/2001 şi care este utilizată pentru a produce combustibili cu emisii scăzute de carbon:

(a) valorile emisiilor de gaze cu efect de seră se atribuie pe baza mediilor anuale, astfel cum sunt prevăzute în partea C din prezenta anexă;

(b) valorile emisiilor de gaze cu efect de seră se atribuie pe baza valorii medii orare a emisiilor de gaze cu efect de seră ale mixului de energie electrică la momentul producerii combustibililor cu emisii scăzute de dioxid de carbon în zona de ofertare, astfel cum a fost previzionată de operatorii de transport şi de sistem pentru piaţa pentru ziua următoare pentru zona de ofertare în care combustibilul cu emisii scăzute de dioxid de carbon este produs cu două ore înainte de ora de închidere a porţii pieţei pentru ziua următoare. Dacă este disponibilă, se aplică o metodologie armonizată în acest scop. Până la stabilirea unei metodologii armonizate, metodologia trebuie să fi fost aprobată de autoritatea competentă;

(c) valorile emisiilor de gaze cu efect de seră se atribuie în funcţie de numărul de ore la sarcină maximă în care funcţionează instalaţia care produce combustibili cu emisii scăzute de carbon. În cazul în care numărul de ore la sarcină maximă este mai mic sau egal cu numărul de ore în care a fost stabilit preţul marginal al energiei electrice de către instalaţiile care produc energie electrică din surse regenerabile sau de către centrale nucleare în anul calendaristic precedent pentru care sunt disponibile date fiabile, energiei electrice din reţea, utilizată în procesul de producţie a combustibililor cu emisii scăzute de carbon, i se atribuie o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu 0 gCO2eq/MJ; în cazul în care acest număr de ore la sarcină maximă este depăşit, energiei electrice din reţea, utilizată în procesul de producţie a combustibililor cu emisii scăzute de carbon, i se atribuie o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră de 183 gCO2eq/MJ;

(d) valorile emisiilor de gaze cu efect de seră se calculează ca medie orară, pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră ale tehnologiei marginale care stabileşte preţul de închidere al energiei electrice într-o unitate de timp a pieţei dată în momentul producerii combustibililor cu emisii scăzute de carbon în zona de ofertare. Această opţiune poate fi utilizată numai în cazul în care aceste valori au fost puse la dispoziţia publicului de către operatorul naţional de transport şi de sistem.

În cazul în care se utilizează metoda prevăzută la litera (b), aceasta se aplică întregii cantităţi de energie electrică utilizată pentru a produce combustibili cu emisii scăzute de carbon, inclusiv energiei electrice care poate fi luată în considerare integral ca fiind din surse regenerabile în conformitate cu articolul 27 alineatul (6) al doilea şi al treilea paragraf din Directiva (UE) 2018/2001.

7.

Emisiile de GES ale intrărilor elastice care sunt obţinute printr-un proces încorporat se determină pe baza datelor din procesul lor real de producţie. Aceste emisii includ toate emisiile generate de producţia lor de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare (inclusiv emisiile rezultate din extracţia energiei primare necesare pentru producerea intrării, prelucrarea şi transportul acesteia). Aceste emisii nu includ emisiile de ardere legate de conţinutul de carbon al intrărilor de combustibil (⁷).

(⁷) În cazul în care intensităţile carbonului sunt preluate din partea B a prezentei anexe, emisiile de ardere nu se iau în considerare. Acest lucru se datorează faptului că emisiile de ardere sunt luate în considerare în timpul prelucrării sau în emisiile de ardere ale combustibilului final.

Emisiile de GES provenite de la intrările elastice care nu sunt obţinute printr-un proces încorporat se determină pe baza valorilor incluse în partea B a prezentei anexe. În cazul în care datele nu sunt incluse în listă, informaţiile privind intensitatea emisiilor pot fi obţinute din cea mai recentă versiune a raportului JEC-WTW, din baza de date ECOINVENT, din surse oficiale precum IPCC, AIE sau surse guvernamentale, precum şi din alte surse revizuite, cum ar fi baza de date E3, baza de date a Modelului emisiilor globale pentru sistemele integrate (GEMIS) şi publicaţiile evaluate inter pares.

Intensitatea metanului aferent producţiei de intrări elastice pe bază de combustibili fosili se calculează pe baza următoarelor elemente:

(a) Se calculează ca suma intensităţii metanului generat de producţia şi transportul intrărilor.

(b) Intensitatea metanului generată de producţia de intrări elastice pe bază de combustibili fosili se calculează pentru intrările produse în Uniune pe baza emisiilor de metan raportate de producătorii din Uniune în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1787 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸), iar pentru intrările importate în Uniune sau utilizate pentru producţia de combustibili cu emisii scăzute de carbon în afara Uniunii se bazează pe informaţiile privind emisiile de metan raportate de importatori în conformitate cu articolul 28 alineatele (1), (2) şi (5) din Regulamentul (UE) 2024/1787 (⁹).

(⁸) Regulamentul (UE) 2024/1787 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iunie 2024 privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/942 (JO L, 2024/1787, 15.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1787/oj).

(⁹) Valorile raportate se calculează în conformitate cu metodologia stabilită de Comisie în conformitate cu articolul 29 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1787. Până la data la care se stabileşte metodologia respectivă, se aplică alte metode ştiinţifice, cum ar fi metodologia OGMP 2.0, după caz.

(c) Intensitatea metanului generată de transportul intrărilor elastice pe bază de combustibili fosili se calculează pentru intrările produse în Uniune pe baza emisiilor de metan raportate de producătorii şi operatorii de active din Uniune în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1787, iar pentru intrările importate în Uniune sau utilizate pentru combustibili cu emisii scăzute de carbon în afara Uniunii aceasta se bazează pe valorile care estimează emisiile de metan legate de transportul ţiţeiului, al gazelor naturale şi al cărbunelui din ţări terţe, publicate în baza de date privind transparenţa emisiilor de metan în conformitate cu articolul 30 punctul 2 litera (d) subpunctul (ii) din Regulamentul (UE) 2024/1787, completate de informaţiile relevante privind emisiile de metan raportate de operatorii de active în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1787 şi de importatori în conformitate cu articolul 27 alineatul (1), cu articolul 28 alineatele (1), (2) şi (5), precum şi cu anexa IX la Regulamentul (UE) 2024/1787.

Cu toate acestea, în cazul în care intensitatea metanului nu poate fi calculată din cauza lipsei de date, sau în cazul în care intrarea nu creşte valoarea calorică a combustibilului cu emisii scăzute de carbon, intensitatea metanului pentru intrările elastice pe bază de combustibili fosili poate fi valoarea relevantă pentru emisiile de metan în amonte per unitate de combustibil inclusă în partea B din prezenta anexă.

8.

Furnizorul fiecărei intrări elastice, cu excepţia celor pentru care valorile sunt preluate din partea B a prezentei anexe, calculează intensitatea emisiilor (¹⁰) intrării în conformitate cu procedurile din prezenta anexă şi raportează valoarea aferentă următoarei etape de producţie sau producătorului combustibilului final. Aceeaşi regulă se aplică furnizorilor de intrări aflaţi mai în spate în lanţul de aprovizionare.

(¹⁰) În concordanţă cu secţiunea 6, intensitatea emisiilor nu include emisiile încorporate în conţinutul de carbon al intrării furnizate.

9.

Emisiile provenite de la intrările rigide (e i rigid) includ emisiile care rezultă din devierea acestor intrări de la o utilizare anterioară sau alternativă. Emisiile respective ţin seama de pierderea producţiei de energie electrică, de energie termică sau de produse generate anterior utilizând intrarea, precum şi de orice emisii datorate tratamentului suplimentar al intrării şi al transportului. Se aplică următoarele reguli:

(a) Emisiile atribuite furnizării de intrări rigide se determină înmulţind pierderea producţiei de energie electrică, de energie termică sau de alte produse cu factorul de emisie relevant. În cazul pierderii producţiei de energie electrică, factorii de emisie care trebuie luaţi în considerare sunt cei aferenţi producerii de energie electrică în reţea în ţara în care a avut loc deplasarea, determinaţi în conformitate cu metodologia prevăzută la punctul 5 sau 6 (¹¹). În cazul materialelor deturnate, emisiile care urmează să fie atribuite materialului de înlocuire se calculează la fel ca şi pentru materiile prime. În primii 20 ani de la începerea producţiei de combustibili cu emisii scăzute de carbon, pierderea producţiei de energie electrică, de energie termică şi de materiale se determină pe baza cantităţii medii de energie electrică şi termică care a fost produsă din intrarea rigidă în ultimii trei ani înainte de începerea producţiei de combustibili cu emisii scăzute de carbon. După 20 ani de producţie, pierderea producţiei de energie electrică, de energie termică sau de alte produse se determină pe baza standardelor minime de performanţă energetică asumate în concluziile relevante privind cele mai bune tehnologii disponibile (BAT). În cazul în care procesul nu este acoperit de o concluzie privind BAT, estimarea pierderilor de producţie se bazează pe un proces comparabil care aplică tehnologia de ultimă generaţie.

(¹¹) Se pot aplica norme echivalente cu normele stabilite la articolul 27 alineatul (6) în ceea ce priveşte combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) pentru determinarea factorilor de emisie ai pierderilor de producţie de energie electrică din cauza utilizării gazelor reziduale de prelucrare şi a gazelor de evacuare de origine neregenerabilă care sunt produse ca o consecinţă inevitabilă şi neintenţionată a procesului de producţie în instalaţii industriale.

(b) În cazul intrărilor rigide care sunt fluxuri intermediare în procesele industriale, cum ar fi gazul de cocserie, gazul de furnal din oţelării sau gazul de rafinărie din rafinăriile de petrol, dacă efectul devierii acestuia către producţia de combustibil nu poate fi măsurat direct, emisiile datorate devierii intrărilor se determină pe baza simulărilor funcţionării instalaţiei înainte şi după modificarea acesteia. În cazul în care modificarea instalaţiei a cauzat o reducere în ceea ce priveşte producţia de anumite produse, emisiile atribuite intrărilor rigide includ emisiile asociate înlocuirii produselor pierdute.

(c) În cazul în care procesul utilizează intrări rigide de la instalaţii noi, se ia în considerare impactul devierii intrării de la utilizarea alternativă cea mai economică. Implicaţiile asupra emisiilor sunt apoi calculate în conformitate cu standardele minime de performanţă energetică prevăzute în concluziile relevante privind BAT. Pentru procesele industriale care nu sunt acoperite de concluziile privind BAT, reducerile de emisii se calculează pe baza procesului comparabil care aplică tehnologia de ultimă generaţie.

10.

Emisiile provenite din utilizarea sau din destinaţia existentă (e ex-uz) includ toate emisiile provenite din utilizarea sau din destinaţia existentă a intrării, care sunt evitate atunci când intrarea este utilizată pentru producţia de combustibil. Aceste emisii includ echivalentul CO2 al carbonului încorporat în compoziţia chimică a combustibilului care altfel ar fi fost emis în atmosferă. Aceasta include toate formele de carbon, cu condiţia să fie îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

(a) CO2 a fost captat în urma unei activităţi enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹²) sau în urma arderii de deşeuri municipale mixte, a fost luat în considerare în amonte într-un sistem eficace de tarifare a carbonului şi este încorporat în compoziţia chimică a combustibilului înainte de 1 ianuarie 2036. Această dată se prelungeşte până la 1 ianuarie 2041 în alte cazuri decât CO2 rezultat din arderea combustibililor pentru producerea de energie electrică;

(¹²) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2003/87/oj).

(b) CO2 a fost captat din aer;

(c) CO2 sau monoxidul de carbon captat provine din biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă care îndeplinesc criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001;

(d) CO2 sau monoxidul de carbon captat provine din arderea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică sau a combustibililor cu emisii scăzute de carbon care respectă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29a din Directiva (UE) 2018/2001 şi în prezentul regulament;

(e) CO2 captat provine dintr-o sursă geologică de CO2, iar CO2 a fost eliberat anterior în mod natural;

(f) carbonul provine din intrări care se califică drept sursă de energie pentru producţia de combustibili pe bază de carbon reciclat.

Nu este inclus CO2 captat provenit dintr-un combustibil ars în mod deliberat în scopul exclusiv de a produce CO2 fără a utiliza energia şi nici CO2 a cărui captare a beneficiat de un credit de reducere a emisiilor de carbon în temeiul altor dispoziţii legale.

Emisiile asociate intrărilor, cum ar fi energia electrică şi termică şi materialele consumabile utilizate în procesul de captare a CO2, se includ în calculul emisiilor atribuite intrărilor.

11.

Datele stabilite la punctul 10 litera (a) fac obiectul unei revizuiri din perspectiva punerii în aplicare, în sectoarele reglementate de Directiva 2003/87/CE, a obiectivului climatic la nivelul Uniunii pentru 2040, stabilit în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹³).

(¹³) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei") (JO L 243, 9.7.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1119/oj).

12.

Emisiile provenite din prelucrare (e p) includ emisiile atmosferice directe provenite din prelucrarea propriu-zisă, din tratarea deşeurilor şi din scurgeri, precum şi

(a) orice flux de CO2 fosil care părăseşte instalaţia de prelucrare şi este captat în instalaţia de captare a carbonului şi considerat în e ccs sau e ccu; şi

(b) orice CO2 fosil emis în atmosferă la sfârşitul ciclului de viaţă al coproduselor, calculat pe o bază stoechiometrică pentru carbonul încorporat în compoziţia chimică a tuturor coproduselor, cu excepţia cazului în care operatorul demonstrează că acest CO2 este captat şi stocat permanent sau legat chimic permanent în produsele cu durată lungă de viaţă enumerate în Regulamentul delegat (UE) 2024/2620 al Comisiei (¹⁴). Carbonul solid încorporat în coproduse deoarece este legat chimic permanent în produsele enumerate în Regulamentul delegat (UE) 2024/2620 sau carbonul solid stocat în conformitate cu cerinţele relevante pentru asigurarea stocării permanente stabilite în metodologia adoptată în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/3012 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁵) nu este considerat ca fiind emis.

(¹⁴) Regulamentul delegat (UE) 2024/2620 al Comisiei din 30 iulie 2024 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele pentru a considera că gazele cu efect de seră au devenit legate chimic în mod permanent într-un produs (JO L, 2024/2620, 4.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2024/2620/oj).

(¹⁵) Regulamentul (UE) 2024/3012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de instituire a unui cadru de certificare al Uniunii pentru absorbţiile permanente de carbon, agricultura carbonului şi stocarea carbonului în produse (JO L, 2024/3012, 6.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/3012/oj).

13.

Emisiile provenite din arderea combustibilului (e u) se referă la emisiile totale de ardere ale combustibilului utilizat, inclusiv emisiile provenite din arderea carbonului de origine biologică.

14.

Gazele cu efect de seră luate în considerare în calculul emisiilor şi echivalentele lor în dioxid de carbon sunt aceleaşi cu cele specificate în partea C punctul 4 din anexa V la Directiva (UE) 2018/2001.

15.

În cazul în care un proces produce mai multe coproduse, cum ar fi combustibili sau substanţe chimice, precum şi coproduse energetice, cum ar fi căldura, energia electrică sau energia mecanică exportată din instalaţie, emisiile de gaze cu efect de seră se alocă acestor coproduse după cum urmează:

(a) Alocarea se efectuează la sfârşitul procesului care produce coprodusele. Emisiile alocate includ emisiile provenite din procesul în sine, precum şi emisiile atribuite intrărilor în proces.

(b) Emisiile care urmează să fie alocate sunt e i plus orice fracţii de e p, e td şi e ccs care au loc până la şi inclusiv în etapa de producţie a coproduselor. În cazul în care o intrare în proces este ea însăşi un coprodus al unui alt proces, alocarea în cadrul celuilalt proces se efectuează mai întâi pentru a stabili emisiile care urmează să fie atribuite intrării. Emisiile generate de ieşirea din uz se alocă numai coproduselor care se califică drept combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică sau combustibili cu emisii scăzute de carbon.

(c) În cazul în care o instalaţie situată în interiorul limitelor proiectului tratează doar unul dintre coprodusele proiectului, atunci emisiile instalaţiei respective se atribuie în întregime respectivului coprodus.

(d) În cazul în care procesul permite modificarea raportului dintre coprodusele generate, alocarea se face pe baza cauzalităţii fizice prin determinarea efectului asupra emisiilor de proces al creşterii producţiei unui singur coprodus, menţinând totodată constante celelalte ieşiri.

(e) În cazul în care raportul dintre produse este fix, iar coprodusele sunt toate combustibili, energie electrică sau energie termică, alocarea se face în funcţie de conţinutul energetic. Dacă alocarea se referă la energia termică exportată pe baza conţinutului energetic, se poate lua în considerare numai partea utilă a energiei termice, astfel cum este definită în partea C punctul 16 din anexa V la Directiva (UE) 2018/2001.

(f) În cazul în care raportul dintre produse este fix şi unele coproduse sunt materiale fără conţinut energetic, alocarea se face în funcţie de valoarea economică a coproduselor. Valoarea economică luată în considerare este valoarea medie la poarta fabricii a produselor din ultimii trei ani. În cazul în care astfel de date nu sunt disponibile, valoarea se estimează pe baza preţurilor materiilor prime minus costurile de transport şi de depozitare.

16.

Emisiile provenite din transport şi distribuţie (e td) includ emisiile provenite din depozitarea şi distribuţia combustibililor finiţi. Emisiile atribuite intrărilor e i includ emisiile provenite din transportul şi depozitarea asociate acestora.

17.

În cazul în care un proces de fabricare a combustibililor cu emisii scăzute de carbon produce emisii de carbon care sunt stocate permanent într-un sit de stocare geologică, carbonul respectiv (exprimat ca CO2eq) poate fi creditat produselor procesului ca reducere a emisiilor incluse în e ccs (în gCO2eq/MJ combustibil). Termenul e ccs ţine cont de rata de captare a CO2 provenit din producţia de combustibili cu emisii scăzute de carbon, precum şi de toate emisiile provenite din activităţile de exploatare pentru captarea carbonului, transportul CO2 şi emisiile provenite din injectarea în situl de stocare permanentă după cum urmează:

e ccs = c CO 2 - e CO 2-c - e CO 2-t - e CO 2-i

unde:

c CO 2 = CO2 capturat în instalaţia de captare a carbonului (gCO2eq/MJ combustibil);

e CO 2-c = emisiile asociate tuturor operaţiunilor de captare, deshidratare, comprimare şi de lichefiere a CO2 (gCO2eq/MJ combustibil);

e CO 2-t = emisiile provenite din transportul de CO2 cu ajutorul conductelor, navelor, barjelor, căilor ferate sau al camioanelor de la locul de captare până la situl de stocare permanentă (gCO2eq/MJ combustibil);

e CO 2-i = emisiile provenite din operaţiunile de injectare de CO2 în situl de stocare permanentă (gCO2eq/MJ combustibil).

Termenul e ccs include:

(a) Emisiile de GES per MJ de combustibil capturate în instalaţia de captare a carbonului (cCO 2) în scopul stocării geologice permanente într-un sit de stocare autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹⁶) sau în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile în ţări terţe şi care nu sunt utilizate pentru recuperarea îmbunătăţită a petrolului şi a gazelor. Legislaţia naţională aplicabilă care reglementează siturile de stocare geologică prevede cerinţe adecvate de monitorizare, raportare şi verificare pentru detectarea scurgerilor, precum şi obligaţii legale pentru operatorul de stocare de a asigura remedierea în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile în Uniune. În caz de scurgere, cantitatea echivalentă de emisii de carbon nu se creditează ca reducere a emisiilor în e ccs. Siturile de stocare geologică care prezintă scurgeri repetate nu trebuie acceptate pentru injectare (e CO2-i).

(¹⁶) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (JO L 140, 5.6.2009, p. 114, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/31/oj).

(b) Printre emisiile de GES per MJ de combustibil provenite din operaţiuni de captare a CO2 (e CO2-c) se numără emisiile provenite din utilizarea combustibilului, a energiei termice şi a energiei electrice şi din utilizarea materiilor prime pentru captare, precum şi toate înlocuirile de materiale (din cauza pierderilor sau a degradării). Emisiile respective se calculează în conformitate cu secţiunea 21 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei (¹⁷).

(¹⁷) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei (JO L 334, 31.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2018/2066/oj).

(c) Emisiile de GES per MJ de combustibil provenite din transportul de CO2 (e CO2-t) prin conducte, nave, căi ferate, camioane sau alte moduri maritime de la locul de captare. Emisiile de GES provenite din transportul de CO2 se calculează pe baza distanţei parcurse, a tipului modal şi a încărcăturii. În cazul în care CO2 injectat trece prin două sau mai multe moduri de transport diferite, emisiile se calculează sub forma unei sume pentru fiecare mod de transport. Emisiile provenite din transporturi pentru surse multiple se alocă utilizând metoda de alocare bazată pe masă. Dacă o conductă transportă CO2 către situri geologice multiple sau are mai multe utilizări, emisiile de CO2 provenite din transport se alocă utilizând metoda de alocare bazată pe masă. Emisiile de GES provenite din transmiterea de CO2 prin conducte se calculează în conformitate cu secţiunea 22 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066.

(d) Emisiile de GES per MJ de combustibil provenite din injectarea (e CO2-i) într-un sit de stocare geologică permanentă autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE sau în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile în ţări terţe. Emisiile respective includ toate emisiile provenite din arderea combustibililor în cadrul echipamentelor staţionare utilizate în transportul de CO2, inclusiv emisiile generate de producţia de energie electrică şi emisiile provenite de la combustibilii utilizaţi în transportul de CO2 la staţiile de comprimare conexe, precum şi din alte activităţi de ardere, inclusiv provenite de la centralele electrice de la faţa locului. Emisiile respective se calculează în conformitate cu secţiunea 23 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066.

Emisiile de GES provenite din utilizarea combustibilului, a căldurii şi a energiei electrice şi din utilizarea materiilor prime pentru operaţiuni de captare, deshidratare, comprimare şi lichefiere sunt luate în considerare pentru toate etapele lanţului valoric al CO2, de la captare până la stocare.

În ceea ce priveşte cazurile neacoperite de metodele de calcul specifice prevăzute la prezentul punct, emisiile provenite din intrările energetice şi din materiile prime pentru operaţiunile de captare şi stocare a carbonului (CSC) (de exemplu, din arderea combustibililor, energia termică şi energia electrică utilizate, precum şi din materiale şi substanţe chimice) se calculează prin aplicarea, prin analogie, a punctelor 5-11 privind intrările de proces.

Se iau în considerare toate emisiile evacuate şi emisiile fugitive, precum şi alte scurgeri de CO2 provenite din captarea, deshidratarea, compresia şi lichefierea CO2, şi emisiile provenite din activităţi de injectare.

În instalaţiile care au început să funcţioneze înainte de 11 decembrie 2025, CO2 poate fi alocat unei părţi din producţia totală a procesului, cu condiţia ca rata de captare a carbonului pentru partea procesului încorporat să nu depăşească 100 %. În ceea ce priveşte toate celelalte instalaţii, reducerile nete de emisii trebuie alocate proporţional întregii producţii de combustibil.

18.

În cazul în care un proces de producere de combustibili cu emisii scăzute de carbon generează emisii de CO2 care sunt legate chimic permanent în unul din produsele enumerate în actul delegat adoptat în conformitate cu articolul 12 alineatul (3b) al doilea paragraf din Directiva 2003/87/CE, aceste emisii sunt creditate combustibililor cu emisii scăzute de carbon proveniţi din proces ca reducere a emisiilor incluse în e ccu (în gCO2eq/MJ combustibil). Termenul e ccu ţine cont de rata de captare de CO2 provenit din producţia de combustibili cu emisii scăzute de carbon, precum şi de toate emisiile provenite din activităţile de exploatare pentru captarea carbonului, transportul cCO2 şi emisiile provenite din procesul de transformare şi utilizare necesar pentru a le lega chimic permanent într-un produs, după cum urmează:

e ccu = c CO 2 - e CO 2-c - e CO 2-t - e CO 2-u

unde:

c CO 2 = CO2 capturat în instalaţia de captare a carbonului (gCO2eq/MJ combustibil);

e CO 2-c = emisiile asociate tuturor operaţiunilor de captare a carbonului, deshidratare, comprimare şi de lichefiere a CO2 (gCO2eq/MJ combustibil);

e CO 2-t = emisiile provenite din transportul de CO2 cu ajutorul conductelor, navelor, barjelor, căilor ferate sau al camioanelor de la locul de captare până la situl de utilizare (gCO2eq/MJ combustibil);

e CO 2-u = emisiile provenite din utilizarea CO2 pentru a-l lega chimic permanent în produse (gCO2eq/MJ combustibil).

Emisiile se consideră a fi legate chimic permanent într-un produs numai în cazul în care produsul este inclus în actul delegat adoptat în temeiul articolului 12 alineatul (3b) al doilea paragraf din Directiva 2003/87/CE.

În instalaţiile care au început să funcţioneze înainte de 11 decembrie 2025, CO2 poate fi alocat unei părţi din producţia totală a procesului, cu condiţia ca rata de captare a carbonului pentru partea procesului încorporat să nu depăşească 100 %. În ceea ce priveşte toate celelalte instalaţii, reducerile nete de emisii trebuie alocate proporţional întregii producţii de combustibil.

Combustibil

CO2

CH4 (¹⁹)

N2O

Combustibili solizi fosili

Antracit

6,50

0,390

0,00026

Huilă de cocs

6,50

0,390

0,00026

Alţi cărbuni bituminoşi

6,50

0,390

0,00026

Cărbune subbituminos

1,70

0

0

Lignit

1,70

0

0

Combustibil brichetat

5,00

0,228

0

Cocs de cocserie

5,00

0,228

0

Gaz de cocserie

5,00

0,228

0

Gudron de huilă

5,00

0,228

0

Brichete de cărbune brun

1,70

0

0

Gaze artificiale

Gaz de uzină

5,00

0,228

0

Gaz de cocserie

5,00

0,228

0

Gaz de furnal înalt

5,00

0,228

0

Alte gaze recuperate

5,00

0,228

0

Turbă şi produse din turbă

0

0

0

Şisturi şi nisipuri bituminoase

5,00

0,228

0

Petrol şi produse petroliere

Ţiţei

5,00

0,228 (= CH4 _ţiţei)

0

Produse lichide de la extracţia gazelor naturale

5,00

0,228

0

Materii prime de rafinărie

5,00

0,228

0

Aditivi şi compuşi oxigenaţi

5,00

0,228

0

Alte hidrocarburi

5,00

0,228

0

Gaz de rafinărie

5,00

0,228

0

Etan

5,00

0,228

0

Gaze petroliere lichefiate

5,00

0,228

0

Benzină

13,40

1,08 * CH4 _ţiţei

0

Benzină pentru aviaţie

13,40

1,08 * CH4 _ţiţei

0

Carburant turboreactor tip benzină

13,40

1,08 * CH4 _ţiţei

0

Carburant turboreactor tip kerosen

13,40

1,08 * CH4 _ţiţei

0

Alte tipuri de kerosen

13,40

1,08 * CH4 _ţiţei

0

Naftă

13,40

1,08 * CH4 _ţiţei

0

Motorină şi diesel

15,65

1,09 *CH4 _ţiţei

0

Petrol

0

1,01 * CH4 _ţiţei

0

White spirit şi SPB

13,40

1,08 * CH4 _ţiţei

0

Lubrifianţi

15,65

1,09 *CH4 _ţiţei

0

Bitum

5,00

0,228

0

Cocs de petrol

5,00

0,228

0

Ceară de parafină

5,00

0,228

0

Alte produse petroliere

5,00

0,228

0

Gaze naturale (cu excepţia lichefierii GNL, a transportului maritim şi a regazeificării) (²⁰)

4,90

0,190

0,00037

Deşeuri

Deşeuri industriale (neregenerabile)

0

0

0

Deşeuri municipale neregenerabile

0

0

0

Energie nucleară

Căldură nucleară

0,50

0

0

Sursă: Elaborarea internă a JRC pe baza:

- JEC v5, IPCC 2006 & 2019 Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories, V2Ch2, Stationary combustion.

- IFEU 2023.

- Energy and Environmental Research Associates, LLC 2024.

- UNECE 2022, Carbon Neutrality in the UNECE region: Integrated Life-cycle Assessment of Electricity Sources.

(¹⁹) Se ia în considerare un factor de alocare pentru calculul emisiilor în amonte de produse petroliere (pornind de la factorul de emisie real de metan în amonte al ţiţeiului luat în considerare): 1,09, 1,08, 1,01 (MJ ţiţei/produs MJ) pentru diesel, benzină şi, respectiv, păcură grea (HFO).

(²⁰) Pentru gazele naturale care au fost transportate sub formă lichidă, se adaugă emisii suplimentare de GES (CO2, CH4 şi N2O) datorate lichefierii, transportului maritim şi regazeificării gazelor naturale.

Materie primă

Emisii totale

gCO2eq/kg

Amoniac

2 351,3

Clorură de calciu (CaCl2)

38,8

Ciclohexan

723,0

Acid clorhidric (HCl)

1 061,1

Lubrifianţi

947,0

Sulfat de magneziu (MgSO4)

191,8

Azot

56,4

Acid fosforic (H3PO4)

3 124,7

Hidroxid de potasiu (KOH)

419,1

CaO pur pentru procese

1 193,2

Carbonat de sodiu (Na2CO3)

1 245,1

Clorură de sodiu (NaCl)

13,3

Hidroxid de sodiu (NaOH)

529,7

Metoxid de sodiu [(Na(CH3O)]

2 425,5

Dioxid de sulf (SO2)

53,3

Acid sulfuric (H2SO4)

217,5

Uree

1 846,6

Sursă: Raportul JEC-WTW şi calculele din cadrul Directivei privind energia din surse regenerabile.

e gross_prod

=

Emisii de echivalent CO2 [gCO2eq]

c i-ups

=

Factori de emisie de echivalent CO2 în amonte [gCO2eq/MJ]

c i-comb

=

Factori de emisie de echivalent CO2 rezultaţi din arderea combustibililor [gCO2eq/MJ] din tabelele 3 şi 4; sunt incluse emisiile de CH4 şi N2O exprimate în CO2eq/MJ. Pentru cazurile în care CO2 este stocat permanent în instalaţii CCS, factorul de emisie de CO2 rezultat din arderea combustibililor utilizează valorile implicite pentru CO2 indicate în tabelul 3 şi se calculează ţinând cont de impactul net al CCS

Bi

=

Consumul de combustibil i pentru producerea de energie electrică [MJ]

i = 1... k

=

Combustibili utilizaţi în producţia de energie electrică

E net

=

producţia netă de energie electrică [MJ]

E gross

=

producţia brută de energie electrică [MJ]

E own

=

consumul intern propriu de energie electrică al centralei electrice [MJ]

E pump

=

pierderi de energie electrică în instalaţiile de stocare prin pompare [MJ]

Combustibil

CO2

CH4

N2O

Combustibili solizi fosili

Antracit

98,3

0,03

0,41

Huilă de cocs

94,6

0,03

0,41

Alţi cărbuni bituminoşi

94,6

0,03

0,41

Cărbune subbituminos

96,1

0,03

0,41

Lignit

101,0

0,03

0,41

Combustibil brichetat

97,5

0,03

0,41

Cocs de cocserie

107,0

0,03

0,41

Gaz de cocserie

107,0

0,03

0,03

Gudron de huilă

80,7

0,03

0,41

Brichete de cărbune brun

97,5

0,03

0,41

Gaze artificiale

Gaz de uzină

44,4

0,03

0,03

Gaz de cocserie

44,4

0,03

0,03

Gaz de furnal înalt

260,0

0,03

0,03

Alte gaze recuperate

182,0

0,03

0,03

Turbă şi produse din turbă

106,0

0,03

0,41

Şisturi şi nisipuri bituminoase

107,0

0,03

0,41

Petrol şi produse petroliere

Ţiţei

73,3

0,09

0,16

Produse lichide de la extracţia gazelor naturale

64,2

0,09

0,16

Materii prime de rafinărie

73,3

0,09

0,16

Aditivi şi compuşi oxigenaţi

73,3

0,09

0,16

Alte hidrocarburi

73,3

0,09

0,16

Gaz de rafinărie

57,6

0,03

0,03

Etan

61,6

0,03

0,03

Gaze petroliere lichefiate

63,1

0,03

0,03

Benzină

69,3

0,09

0,16

Benzină pentru aviaţie

70,0

0,09

0,16

Carburant turboreactor tip benzină

70,0

0,09

0,16

Carburant turboreactor tip kerosen

71,5

0,09

0,16

Alte tipuri de kerosen

71,9

0,09

0,16

Naftă

73,3

0,09

0,16

Motorină şi diesel

74,1

0,09

0,16

Petrol

77,4

0,09

0,16

White spirit şi SPB

73,3

0,09

0,16

Lubrifianţi

73,3

0,09

0,16

Bitum

80,7

0,09

0,16

Cocs de petrol

97,5

0,09

0,16

Ceară de parafină

73,3

0,09

0,16

Alte produse petroliere

73,3

0,09

0,16

Gaze naturale

56,1

0,03

0,03

Deşeuri

Deşeuri industriale (neregenerabile)

143,0

0,89

1,09

Deşeuri municipale neregenerabile

91,7

0,89

1,09

Sursă: IPCC (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice), 2006.

Combustibil

CO2

CH4

N2O

Biocombustibili solizi primari

0

0,89

1,09

Mangal

0

5,96

1,09

Biogaze

0

0,03

0,03

Deşeuri municipale regenerabile

0

0,89

1,09

Biobenzină pură

0

0,09

0,16

Biobenzină mixtă

0

0,09

0,16

Biodiesele pure

0

0,09

0,16

Biodiesele mixte

0

0,09

0,16

Combustibil pur de tip kerosen pentru turboreactoare

0

0,09

0,16

Combustibil mixt de tip kerosen pentru turboreactoare

0

0,09

0,16

Alţi biocombustibili lichizi

0

0,09

0,16

Sursă: IPCC, 2006.

Ţara

Intensitatea emisiilor de energie electrică generată şi de energie electrică netă importată (gCO2eq/MJ)

2019

2020

2021

2022

2023

Austria

65,2

55,6

62,7

65,3

43,8

Belgia

57,0

58,2

47,9

53,2

48,2

Bulgaria

136,7

117,6

129,4

149,7

100,5

Croaţia

76,1

63,0

79,9

87,8

64,3

Cipru

203,4

199,3

194,3

191,7

184,6

Cehia

146,5

132,0

142,5

146,7

127,6

Danemarca

37,1

22,6

27,5

26,3

15,9

Estonia

162,6

88,8

111,0

135,4

78,0

Finlanda

24,3

18,7

21,5

18,9

12,5

Franţa

18,8

17,8

18,3

25,0

15,4

Germania

110,5

99,7

110,2

117,2

103,8

Grecia

158,3

127,9

115,5

115,4

101,1

Ungaria

80,2

73,0

70,8

71,3

54,6

Irlanda

100,0

92,2

110,5

101,4

85,6

Italia

97,6

92,4

97,0

108,1

87,9

Letonia

84,7

57,5

68,4

85,9

44,6

Lituania

33,8

31,8

35,6

32,1

19,1

Luxemburg

86,2

76,5

76,1

87,1

70,6

Malta

122,7

129,8

120,4

121,7

115,7

Ţările de Jos

123,9

99,7

101,8

96,0

77,8

Polonia

211,9

198,1

211,2

202,8

174,8

Portugalia

81,0

64,4

53,1

56,9

39,1

România

108,0

91,3

88,1

93,9

73,1

Slovacia

85,8

79,1

86,6

93,2

60,9

Slovenia

72,3

66,4

68,8

67,9

54,2

Spania

69,4

54,7

52,6

60,8

47,3

Suedia

4,3

3,3

3,7

3,6

3,4

Sursă: JRC 2025, din datele Eurostat.