Regulamentul 2351/18-nov-2025 de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive cu privire la importurile de anumite elemente de feroaliere

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 18 Noiembrie 2025

Dată act: 18-nov-2025

Emitent: Comisia Europeana

1.PROCEDURĂ

1.1.Deschiderea procedurii

(3)În vederea obţinerii informaţiilor necesare pentru efectuarea unei evaluări aprofundate, Comisia a publicat, la 19 decembrie 2024, chestionare pentru producătorii, exportatorii, importatorii şi utilizatorii din Uniune ai produsului care face obiectul investigaţiei şi a invitat părţile interesate să prezinte observaţii înainte de 17 ianuarie 2025. La 9 ianuarie 2025, Comisia a publicat versiunea neconfidenţială a cererii, care conţine statistici esenţiale privind importurile şi indicatori de prejudiciu disponibili.

(8)Prin urmare, Comisia a considerat că şi-a îndeplinit obligaţiile legale de a proteja în mod adecvat drepturile la apărare ale părţilor interesate. În plus, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2015/478 şi al articolului 3 din Regulamentul (UE) 2015/755, tuturor părţilor interesate care au solicitat o audiere în termenul stabilit li s-a acordat o astfel de audiere şi li s-a oferit o posibilitate suplimentară de a-şi prezenta observaţiile în etapa obiecţiei. Atunci când a ajuns la constatările sale definitive, Comisia a luat în considerare în mod corespunzător şi a ţinut seama de observaţiile prezentate în termenele stabilite de toate părţile interesate, în scris sau oral, în cursul sesiunilor de audiere.

1.2.Neinstituirea unei măsuri provizorii

(10)La 18 iulie 2025, după ce a efectuat o constatare preliminară şi în conformitate cu articolul 113 alineatul (1) din Acordul privind Spaţiul Economic European (Acordul privind SEE), Comisia a notificat Comitetului mixt al SEE că o măsură de salvgardare este justificată în temeiul articolului 112 din Acordul privind SEE. La 24 iulie 2025 a avut loc o reuniune a Comitetului mixt al SEE, în cadrul căreia s-a discutat notificarea deciziei preliminare cu privire la importurile de anumite elemente de feroaliere. La 8 august 2025, statele SEE-AELS au trimis Comitetului mixt al SEE un răspuns la notificarea Comisiei. La 21 august 2025, Comisia a informat Comitetul mixt al SEE cu privire la intenţia sa de a nu institui măsuri provizorii şi de a continua investigaţia. La 19 septembrie 2025, Comisia a informat Comitetul mixt al SEE cu privire la stadiul investigaţiei. La 10 octombrie 2025, Comisia a notificat Comitetului mixt al SEE, în conformitate cu articolul 113 alineatul (1) din Acordul privind SEE, faptul că o măsură de salvgardare este justificată în temeiul articolului 112 din Acordul privind SEE.

1.3.Procedura ulterioară

2.PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSE SIMILARE SAU AFLATE ÎN CONCURENŢĂ DIRECTĂ

(15)Comisia a stabilit că toate tipurile de aliaje pe bază de siliciu şi mangan fabricate de producătorii din Uniune, denumite "produs similar", sunt similare sau concurează direct cu produsul în cauză. Atât produsele naţionale, cât şi cele importate prezintă aceleaşi caracteristici fizice, tehnice şi chimice fundamentale. Acestea servesc unor scopuri identice şi sunt oferite prin canale de vânzare similare sau identice clienţilor care le pot achiziţiona atât de la furnizori interni, cât şi de la furnizori străini. În consecinţă, există un nivel semnificativ de concurenţă între produsul în cauză şi cel fabricat de producătorii din Uniune.

(16)După deschiderea investigaţiei, mai multe părţi interesate au susţinut că nu există un singur produs în cauză, ci mai multe produse în cauză. Prin urmare, aceştia au pus sub semnul întrebării analiza globală a tendinţelor relevante ale importurilor şi a indicatorilor de prejudiciu pentru toate tipurile de produse care fac obiectul investigaţiei. Părţile au susţinut că analiza ar fi trebuit să fie diferenţiată între aliajele pe bază de siliciu şi de mangan, în special din cauza diferitelor grade de interschimbabilitate.

(17)Ca răspuns la aceste afirmaţii, Comisia a efectuat o analiză suplimentară pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor din Uniune şi a solicitat informaţii suplimentare în cursul vizitelor de verificare pentru a stabili dacă există interdependenţă, interschimbabilitate şi concurenţă între diferitele tipuri de produse (⁶). Diferitele tipuri de aliaje pe bază de siliciu şi mangan prezintă asemănări notabile în ceea ce priveşte tehnicile lor de producţie şi aplicaţiile lor industriale (⁷). De exemplu, ferosiliciul, feromanganul şi ferosilicomanganul joacă roluri care se suprapun în fabricarea oţelului. Acestea sunt conectate în principal prin funcţia lor de dezoxidanţi, ceea ce îmbunătăţeşte calitatea şi proprietăţile produsului aliat final. În plus, aceste feroaliaje au în comun materii prime, şi anume fier, siliciu şi mangan. În industria siderurgică, feromanganul şi ferosilicomanganul sunt adesea utilizate în mod interschimbabil. Atunci când o anumită categorie de oţel necesită atât mangan, cât şi siliciu, feromanganul poate fi înlocuit cu ferosilicomangan. Producătorii de oţel combină frecvent aceste aliaje pentru a obţine proprietăţi chimice specifice în oţel, optimizând atât performanţa, cât şi costurile. Silicocalciul şi diferitele feroaliaje au roluri care se suprapun, dar nu sunt în întregime interschimbabile în operaţiunile de producţie a oţelului şi de turnătorie. Deşi toate aceste materiale sunt utilizate pentru a modifica sau a îmbunătăţi proprietăţile metalului topit, caracteristicile lor chimice şi funcţiile lor metalurgice diferă semnificativ, ceea ce le limitează capacitatea de a se substitui direct unul altuia.

(18)În ceea ce priveşte siliciul, există o anumită suprapunere între feroaliaje şi siliciu. Cu toate acestea, industria aluminiului favorizează în primul rând siliciul pur datorită compatibilităţii sale cu proprietăţile aluminiului, în timp ce ferosiliciul este utilizat numai în aplicaţii de nişă sau de aluminiu secundar în care un anumit conţinut de fier este acceptabil sau necesar. Feroaliajele sunt agenţi de aliere adăugaţi în cantităţi mici pentru a îmbunătăţi proprietăţile oţelului şi reprezintă o componentă minoră de cost în produsul siderurgic. Pe de altă parte, siliciul este o materie primă de bază utilizată în principal în industria aluminiului, dar şi în industria chimică, în special pentru fabricarea siliconilor.

(19)În plus, costul de producţie al siliciului este semnificativ mai mare (cu mai mult de 60 % în medie) decât cel al feroaliajelor. Distincţia se reflectă, de asemenea, în clasificarea în cadrul Sistemului armonizat (SA). Siliciul este clasificat la capitolul 28 din SA/Nomenclatura combinată a UE (NC), în timp ce feroaliajele sunt clasificate la capitolul 72. Prin urmare, substituibilitatea dintre siliciu şi feroaliaje este limitată şi, prin urmare, se concluzionează că siliciul nu concurează direct cu feroaliajele.

(20)Având în vedere cele de mai sus, Comisia a clasificat produsul în cauză în trei grupe distincte, fiecare pe baza materiei prime primare şi a aplicaţiilor sale preconizate. Pe lângă analiza globală, s-a efectuat o examinare detaliată a tendinţelor importurilor pentru fiecare grup de produse separat: (a) siliciu, (b) feroaliaje şi (c) silicocalciu. Examinarea importurilor pe grupuri a arătat că toate grupurile au crescut în termeni absoluţi, cu excepţia importurilor grupului de siliciu, care au rămas stabile sau au scăzut uşor cu 0,2 % în cursul perioadei în cauză şi au continuat să scadă cu 2,7 % în MRP (a se vedea tabelul 1).

3.PRODUCĂTORII DIN UNIUNE

4.CREŞTEREA IMPORTURILOR

(29)Pe baza informaţiilor furnizate de Eurostat, precum şi a informaţiilor transmise de producătorii din Uniune, Comisia a efectuat o analiză a creşterii importurilor produsului în cauză în perioada 2019-2024 (denumită în continuare "perioada în cauză") şi a luat în considerare, de asemenea, tendinţele importurilor în MRP. Comisia a decis să înceapă perioada în cauză în 2019, astfel încât constatările să nu fie afectate de posibile perturbări ale pieţei cauzate de pandemia de COVID-19. Pentru a respecta obligaţiile Uniunii privind importurile din Ucraina (⁸) şi în temeiul Acordului de parteneriat economic cu Kenya (⁹), importurile din aceste ţări au fost excluse din prezenta investigaţie. Kenya nu a exportat produsul în cauză în UE în cursul perioadei în cauză. Prin urmare, în toate cele ce urmează, importurile nu includ importurile din Ucraina, deoarece aceste importuri nu fac obiectul prezentei măsuri.

(31)Importurile totale ale produsului în cauză au evoluat după cum urmează:

Anul	2019	2020	2021	2022	2023	2024	MRP
Importurile de feroaliaje în tone	1 142 942	1 018 257	1 373 383	1 324 790	1 414 728	1 331 588	1 296 347
indicele 2019 = 100	100	89	120	116	124	117	113
Preţurile de import CIF + CNF EUR/tonă	1 067	960	1 215	1 927	1 342	1 184	1 174
indicele 2019 = 100	100	90	114	181	126	111	110
Producţie în tone	616 707	477 006	598 314	415 657	275 573	351 540	309 976
indicele 2019 = 100	100	77	97	67	45	57	50
Importuri în raport cu producţia (raport)	1,85	2,13	2,30	3,19	5,13	3,79	4,18
indicele 2019 = 100	100	115	124	172	277	204	226
Consum în tone	1 845 132	1 602 735	2 075 077	1 874 156	1 758 562	1 754 412	1 709 235
indicele 2019 = 100	100	87	112	102	95	95	93
Importurile în raport cu consumul (raport)	0,62	0,64	0,66	0,71	0,80	0,76	0,76
indicele 2019 = 100	100	103	107	114	130	123	122
Sursă: EUROSTAT şi răspunsurile la chestionar

(32)În ansamblu, importurile produsului în cauză au crescut în termeni absoluţi cu 17 % în perioada 2019-2024, cu o oarecare fluctuaţie între diferiţii ani. Această creştere a importurilor a condus la o scădere semnificativă a producţiei producătorilor din Uniune. Unele părţi interesate au susţinut că creşterea importurilor nu a fost suficient de semnificativă, în special deoarece, de fapt, aceasta a înregistrat o tendinţă descrescătoare între 2023 şi 2024. Deşi în ultimul an al perioadei în cauză (2024), importurile s-au situat sub nivelul din 2023, acestea rămân la niveluri mai ridicate decât în anii precedenţi (în special 2017 şi 2018, cu 1 282 şi 1 267 milioane de tone). În comparaţie cu MRP, importurile au crescut cu 13 % din 2019 şi se confirmă, de asemenea, tendinţa menţionată mai sus de niveluri ale importurilor mai ridicate decât în 2017 şi 2018.

(33)În cadrul MRP, importurile au continuat să scadă, la fel ca în 2024, însă importurile au rămas ridicate şi mai ridicate decât un vârf istoric anterior din 2017. În 2021, importurile anuale au fost mai mari decât în 2022, având în vedere redresarea economică după pandemia de COVID-19, ceea ce a condus la un consum istoric ridicat. În concluzie, începând din 2021, importurile rămân la niveluri ridicate, cu mici fluctuaţii de la an la an. Cea mai recentă tendinţă descrescătoare nu este suficient de accentuată pentru a afecta continuarea unui nivel crescut al importurilor în ansamblu. Ca răspuns la observaţii, Comisia a observat, de asemenea, că cerinţa legală nu este ca importurile "să crească" în momentul constatării sau la sfârşitul perioadei în cauză. Dimpotrivă, cerinţa este ca produsul "să fie importat în cantităţi mai mari". Având în vedere nivelurile importurilor din perioada 2021-MRP, comparativ cu perioada anterioară, şi faptul că fluctuaţiile descrise în perioada 2021-MRP sunt de câteva ori mai mici ca amploare decât creşterea în comparaţie cu partea precedentă a perioadei în cauză (2019, 2020), concluzia este că produsul este importat în cantităţi mai mari.

(34)În plus, importurile au crescut semnificativ în raport cu producţia Uniunii, cu 104 % între 2019 şi 2024 şi cu 126 % în comparaţie cu MRP. Cea mai substanţială creştere de 105 % a fost observată între 2022 şi 2023. În termeni relativi, importurile au scăzut, de asemenea, în loc să crească în 2024 comparativ cu 2023. Cu toate acestea, în pofida acestei scăderi, importurile relative în 2024 rămân la un nivel superior celui din 2022 şi, prin urmare, la un nivel mai ridicat decât cel al tuturor anilor din perioada în cauză, cu excepţia anului 2023. Prin urmare, în termeni relativi, în pofida celei mai recente scăderi, produsul este în continuare importat în cantităţi semnificativ mai mari. Un declin mult mai puternic ar fi necesar pentru ca acest lucru să nu mai fie valabil.

(36)Prin urmare, Comisia concluzionează că a existat o creştere semnificativă a importurilor produsului în cauză, atât în termeni absoluţi, cât şi mai clar în termeni relativi. Această concluzie este derivată dintr-o analiză cuprinzătoare a datelor pe parcursul întregii perioade de investigaţie, nu doar din punctele de la un capăt la altul ale perioadei 2019-2024. Aceasta este, de asemenea, consolidată prin examinarea tendinţelor relevante care au apărut pe parcursul acestei perioade şi în MRP.

5.EVOLUŢII NEPREVĂZUTE

(38)În 2023, capacitatea globală existentă a fost estimată la aproximativ 46 de milioane de tone, în timp ce consumul mondial a fost de 27,6 milioane de tone. Prin urmare, încă din 2023 exista o supracapacitate de aproximativ 18 milioane de tone. În plus, se estimează că, pentru anii următori, o capacitate suplimentară de 9 milioane de tone va deveni disponibilă. Aceasta înseamnă o supracapacitate totală viitoare de aproximativ 27 de milioane de tone, ceea ce corespunde unei cereri de aproximativ 16 ori mai mare decât cererea totală a UE (¹⁰).

(40)Piaţa Uniunii este o piaţă atractivă pentru producătorii din ţările exportatoare, având în vedere dimensiunea şi nivelurile sale de preţ. Uniunea este un mare consumator de anumite aliaje şi funcţionează ca o piaţă extrem de deschisă. Aceasta consumă aproximativ 21 % din producţia mondială, depăşind Japonia (12 %), America de Nord (11 %) şi Coreea de Sud (8 %). În plus, piaţa Uniunii este atractivă şi pentru produsul în cauză, în special în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor în comparaţie cu alte pieţe majore. Conform datelor (¹¹) furnizate de industria din Uniune, preţurile din Uniune sunt în mod constant mai mari decât cele de pe alte pieţe, cum ar fi India şi China, cu excepţia SUA. În perioada 2023-2024, preţul mediu livrat în UE a fost cu 35 % mai mare decât cel din China, în timp ce preţurile din India au fost, în medie, cu 20 % mai mici decât preţurile din UE.

(42)Efectul de mai sus a fost agravat de practicile comerciale restrictive de pe pieţele ţărilor terţe. În ultimii ani, multe ţări au utilizat din ce în ce mai mult politici comerciale şi instrumente de apărare comercială pentru a proteja producătorii interni. În nota de subsol sunt enumerate măsuri de apărare comercială noi şi recent extinse impuse în ceea ce priveşte originea celor mai importanţi exportatori în Uniune (¹²). Volumul total al importurilor vizate de aceste măsuri este de aproximativ 168 000 de tone, reprezentând 48 % din producţia totală a Uniunii în 2024.

(43)Cea mai recentă dintre aceste măsuri a fost instituită în martie 2025 de SUA asupra importurilor de ferosiliciu din Brazilia, Kazahstan şi Malaysia (¹³). În cursul perioadei în cauză, aceste ţări s-au numărat, de asemenea, printre cei mai mari importatori de ferosiliciu în Uniune şi, odată cu închiderea pieţei ferosiliciului din SUA de la aceste origini, o cantitate suplimentară de 73 000 de tone poate fi redirecţionată către piaţa Uniunii. Această reorientare ar reprezenta 21 % din producţia totală a Uniunii de produs în cauză în 2024, cauzând un prejudiciu suplimentar producătorilor din Uniune şi conducând la o scădere suplimentară a cotei de piaţă.

6.OBLIGAŢII AL CĂROR EFECT A CONDUS LA CREŞTEREA IMPORTURILOR

(46)Produsul în cauză cuprinde mai multe linii tarifare şi, pe toate aceste linii tarifare, ca urmare a concesiilor tarifare acordate în cadrul rundelor anterioare de negocieri comerciale multilaterale, Uniunea Europeană şi-a asumat angajamente tarifare (¹⁴) de:

(48)Ca urmare a acestor concesii înscrise în lista de concesii şi angajamente a Uniunii Europene, anexată la GATT şi încorporată în temeiul articolului II alineatul (7) din GATT 1994 şi ca urmare a altor părţi ale GATT 1994, Uniunea Europeană are obligaţii asumate în temeiul GATT 1994, în special după cum urmează: Articolul XI alineatul (1), care interzice restricţiile netarifare la importul produselor enumerate mai sus şi, mai ales, articolul II alineatul (1) litera (a) şi articolul II alineatul (1) litera (b) prima şi a doua teză din GATT 1994. În temeiul articolului II alineatul (1) litera (b) prima teză, UE nu este autorizată, în absenţa unei excepţii aplicabile, să impună pentru produsul în cauză taxe vamale obişnuite care să le depăşească pe cele stabilite şi prevăzute în partea relevantă din lista concesiilor şi angajamentelor UE, şi anume rata menţionată mai sus pentru fiecare dintre liniile tarifare vizate. În plus, la momentul investigaţiei, tariful de import aplicat de UE pentru produsul în cauză, cunoscut şi sub denumirea de tarif în baza clauzei naţiunii celei mai favorizate, se situa la nivelurile maxime permise în temeiul angajamentelor tarifare indicate mai sus.

(49)Produsul în cauză a fost importat în cantităţi mai mari ca urmare a obligaţiilor sus-menţionate asumate în cadrul GATT 1994 [articolul XI alineatul (1), articolul II alineatul (1) litera (a) şi articolul II alineatul (1) litera (b) prima şi a doua teză din GATT 1994], întrucât aceste obligaţii, combinate cu concesiile tarifare pe care Uniunea le-a acordat în cadrul rundelor succesive de negocieri comerciale multilaterale, au consolidat şi au asigurat condiţiile de acces pe piaţa Uniunii Europene pentru importurile produsului în cauză. Angajamentele tarifare ale Uniunii Europene menţionate mai sus au condus astfel la creşterea importurilor şi nu au oferit UE nicio marjă de manevră pentru a majora taxele vamale obişnuite în locul introducerii unei măsuri de salvgardare. Acest lucru explică în acelaşi timp modul în care obligaţiile în cauză au condus la creşterea importurilor care cauzează un prejudiciu grav.

7.PREJUDICIUL GRAV

7.1.Situaţia producătorilor din Uniune

(51)Pentru a stabili dacă există dovezi ale unui prejudiciu grav pentru producătorii din Uniune ai produsului în cauză, Comisia, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul 2015/478 şi cu articolul 6 din Regulamentul 2015/755, a examinat tendinţele consumului, producţiei, utilizării capacităţii de producţie, vânzărilor, cotei de piaţă, preţurilor, rentabilităţii, stocurilor, rentabilităţii capitalului angajat (ROCE), fluxului de lichidităţi şi ocupării forţei de muncă pentru produsul în cauză pentru anii 2019-2024.

(52)Această analiză a fost efectuată la nivel mondial, evidenţiind evoluţia importurilor. Astfel cum se menţionează în secţiunea 2, siliciul a fost exclus din definiţia produsului. În ceea ce priveşte silicocalciul, investigaţia a arătat că, la începutul perioadei în cauză, silicocalciul era produs de doi producători din Uniune, dar producţia a încetat în 2023. În cursul verificării, producătorii nu au indicat că o producţie semnificativă s-ar relua în viitorul apropiat. Având în vedere lipsa producţiei în Uniune, silicocalciul a fost exclus din definiţia produsului. Prin urmare, astfel cum se explică în secţiunea 2, definiţia produsului este de feroaliaje, iar analiza suplimentară se efectuează pe această bază.

(54)În ceea ce priveşte situaţia de ansamblu, consumul din Uniune, vânzările producătorilor din Uniune şi cota de piaţă corespunzătoare au evoluat după cum urmează:

(55)Deşi consumul din Uniune a fluctuat în prima jumătate a perioadei în cauză, acesta a înregistrat de atunci o tendinţă descendentă. Vânzările interne ale producătorilor din Uniune au scăzut între 2019 şi MRP cu 41 %, ceea ce a dus la o pierdere de 14 % din cota de piaţă. În aceeaşi perioadă, importurile au crescut cu 13 % în termeni absoluţi. Cota de piaţă a industriei din Uniune a scăzut semnificativ pe parcursul perioadei în cauză şi s-a redresat uşor în 2024, când industria din Uniune vindea în pierdere pentru a concura cu creşterea importurilor la preţuri scăzute.

(56)Pe baza răspunsurilor la chestionar primite de la producătorii din Uniune, producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie au evoluat după cum urmează:

(58)Pe baza datelor EUROSTAT şi a răspunsurilor la chestionar din partea producătorilor din Uniune, preţurile de import, preţurile de vânzare ale producătorilor din Uniune, diferenţele de preţ, costul de producţie şi profitabilitatea au evoluat după cum urmează:

Anul	2019	2020	2021	2022	2023	2024	MRP
Preţurile de import CIF + CNF EUR/tonă	1 067	960	1 215	1 927	1 342	1 184	1 174
indicele 2019 = 100	100	90	114	181	126	111	110
Preţul de vânzare al producătorilor din Uniune EUR/tonă	1 011	937	1 457	2 233	1 486	1 295	1 230
indicele 2019 = 100	100	93	144	221	147	128	122
Diferenţa de preţ	-6 %	-3 %	17 %	14 %	10 %	9 %	5 %
Costul de producţie EUR/tonă	1 112	1 043	1 354	2 145	1 633	1 449	1 482
indicele 2019 = 100	100	94	122	193	147	130	133
Rentabilitatea (% din cifra de afaceri)	-10 %	-11 %	7 %	4 %	-7 %	-12 %	-20 %
Sursă: EUROSTAT şi răspunsurile la chestionar

(61)Începând din 2021, având în vedere preţurile scăzute de import, preţurile producătorilor din Uniune au fost blocate. Din cauza acestei presiuni asupra preţurilor, producătorii din Uniune nu şi-au putut majora preţurile pentru a-şi acoperi costurile, ceea ce a dus la pierderi semnificative. Mai mult, preţurile feroaliajelor din Uniune, ca marfă comercializată la nivel mondial, se bazează pe indicele CRU (Commodities Research Unit). Pentru a stabili o cifră pentru indicele CRU, sunt luaţi în considerare mai mulţi factori, axându-se în principal pe cererea şi oferta acestui produs de bază la nivel mondial (¹⁶). Ţările exportatoare cu o producţie şi o prezenţă la export semnificative exercită o influenţă asupra stabilirii preţurilor indicilor de preţ (¹⁷) utilizaţi în general pe piaţa negocierilor contractelor de vânzare din Uniune. Pe piaţa mondială a feroaliajelor, China şi India rămân principalii factori de stabilire a preţurilor la nivel mondial, în principal datorită volumului şi capacităţii lor mari de producţie şi rezervelor semnificative de materii prime critice necesare pentru fabricarea produsului în cauză. Întrucât capacitatea de producţie a producătorilor din Uniune este semnificativ mai mică decât cea a ţărilor respective, producătorii din Uniune au o capacitate limitată de a influenţa preţurile feroaliajelor din Uniune. În consecinţă, preţurile de referinţă stabilite în mod obişnuit în Asia obligă producătorii din Uniune să accepte condiţii de preţ stabilite de principalii producători, împiedicându-i să îşi crească preţurile.

(62)Pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor din Uniune, fluxul de lichidităţi, rentabilitatea capitalului angajat, stocurile şi ocuparea forţei de muncă au evoluat după cum urmează:

(63)În perioada cuprinsă între 2019 şi MRP, producătorii din Uniune s-au confruntat cu o scădere a vânzărilor (tabelul 3) şi au înregistrat pierderi (tabelul 5) din cauza creşterii importurilor. În perioada în cauză, fluxul de numerar şi rentabilitatea capitalului angajat au urmat o tendinţă similară, fluctuând semnificativ, dar revenind la o valoare negativă în MRP. Stocurile au scăzut, de asemenea, în perioada vizată.

8.CAUZALITATE

(66)Comisia a examinat dacă creşterea importurilor a cauzat un prejudiciu grav producătorilor din Uniune. În plus, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alţi factori cunoscuţi ar fi putut aduce în acelaşi timp un prejudiciu producătorilor din Uniune, astfel încât să pună sub semnul întrebării prezenţa unei legături de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune şi importuri. Comisia s-a asigurat că niciun eventual prejudiciu cauzat de alţi factori decât importurile nu a fost atribuit creşterii importurilor. Aceşti factori sunt creşterea costului de producţie din cauza preţurilor ridicate la energie, a performanţei la export a producătorilor din Uniune şi a importurilor din Ucraina şi Kenya. Astfel cum s-a menţionat în secţiunea 4, Kenya nu a exportat produsul în cauză în cursul perioadei în cauză către Uniune.

8.1.Creşterea importurilor

(68)Astfel cum s-a menţionat mai sus în secţiunea 4, volumul total al importurilor a crescut semnificativ, cu 13 % în MRP, în comparaţie cu nivelurile din 2019, în special începând din 2021. La începutul perioadei în cauză, şi anume în 2019 şi 2020, producătorii din Uniune au suferit pierderi de aproximativ 10 %, în timp ce importurile se aflau încă la niveluri mai scăzute. Această performanţă economică slabă a producătorilor din Uniune poate fi explicată prin încetinirea generală a creşterii economice în Uniune şi, în special, prin scăderea semnificativă a producţiei de oţel în 2019 şi în perioada COVID-19. Producţia de oţel brut a scăzut cu 6 % faţă de nivelurile din 2018 şi, în mod similar, topirea oţelului inoxidabil a scăzut, de asemenea, cu 8,1 % în comparaţie cu 2018 (¹⁸). Acest lucru a condus la o scădere semnificativă a preţurilor produsului în cauză, ceea ce a dus la pierderi pentru producătorii din Uniune (¹⁹). Volumul importurilor a scăzut, de asemenea, cu 11 puncte procentuale între 2019 şi 2020 din cauza pandemiei de COVID-19, ceea ce a coincis cu o scădere generală a consumului. Totuşi, această scădere a importurilor nu a condus la o scădere a cotei lor de piaţă, care a crescut uşor, cu 2 %, în pofida perturbării generale a pieţei cauzate de pandemia de COVID-19. În urma redresării economice din 2021, importurile au crescut la niveluri ridicate şi au rămas la astfel de niveluri, în pofida scăderii cu 19 puncte procentuale a consumului în MRP în comparaţie cu 2021. Pe lângă presiunea asupra volumului exercitată de creşterea importurilor, preţul mediu de import a fost, de asemenea, cu 17 % până la 5 % mai mic decât preţul de vânzare practicat de producătorii din Uniune începând din 2021. Această creştere a importurilor la preţuri mai mici începând din 2021 a coincis cu o pierdere semnificativă, de 10 puncte procentuale, a cotei de piaţă a producătorilor din Uniune şi cu tendinţa descendentă continuă a rentabilităţii, atingând o pierdere de 20 % în MRP.

(70)În urma pandemiei s-a înregistrat o creştere semnificativă şi bruscă a importurilor, care a exercitat o presiune atât directă, cât şi indirectă asupra producătorilor din Uniune, ceea ce a condus la o scădere a cotei sale de piaţă internă. Din performanţa financiară a producătorilor din Uniune, este evident că problema nu a fost doar o reluare a lanţurilor de aprovizionare globale. În schimb, a existat un aflux semnificativ de importuri pe piaţa Uniunii, la niveluri mai ridicate decât cele observate între 2016 şi 2019 şi în astfel de condiţii de preţ care au blocat preţurile de vânzare din Uniune, subminând astfel viabilitatea industriei din Uniune.

8.2.Alţi factori cunoscuţi

(73)Mai multe părţi interesate au susţinut că producătorii din Uniune suferă mai degrabă din cauza preţurilor ridicate la energie din Uniune decât din cauza creşterii importurilor. Într-adevăr, preţurile la energie sunt, în general, mai mari în Uniune decât în alte părţi ale lumii. Cu toate acestea, în condiţii normale de piaţă, producătorii pot reflecta creşterile costurilor în preţurile lor de vânzare pentru a menţine profituri rezonabile. Nivelul crescut al importurilor a împiedicat producătorii din Uniune să îşi crească preţul de vânzare suficient pentru a acoperi creşterea preţului energiei electrice. Astfel cum se descrie în considerentul 61, producătorii din Uniune sunt obligaţi să accepte condiţii de preţ impuse de principalii producători mondiali. Prin urmare, aceştia nu şi-au putut majora preţurile, în pofida creşterii inevitabile a costurilor lor din cauza creşterii costurilor la energie. Prin urmare, acest prejudiciu nu a fost cauzat de creşterea costurilor ca atare, ci de incapacitatea producătorului din Uniune de a reflecta cu exactitate aceste creşteri ale costurilor în preţurile lor de vânzare din cauza creşterii importurilor.

(74)Comisia a analizat, de asemenea, impactul importurilor produsului în cauză din Ucraina şi a concluzionat că aceste importuri nu au contribuit la prejudiciul grav avut în vedere în scopul îndeplinirii condiţiilor pentru o măsură de salvgardare (paralelism). Importurile din Ucraina au fost excluse din domeniul de aplicare al prezentei investigaţii de salvgardare, astfel cum s-a indicat deja în secţiunea 4. În 2019, importurile din Ucraina au reprezentat 21 % din totalul importurilor UE, dar, până în 2024, au scăzut la doar 4 %. Astfel, importurile din Ucraina nu au reprezentat o parte semnificativă a importurilor totale ale produsului în cauză în Uniune. Prin urmare, Comisia consideră că importurile produsului în cauză din Ucraina nu au contribuit la prejudiciul grav suferit de producătorii din Uniune.

(75)Comisia a evaluat, de asemenea, performanţa la export a producătorilor din Uniune pe baza datelor din răspunsurile la chestionar primite. Exporturile au scăzut cu 52 % în perioada în cauză. Atunci când este evaluată în raport cu MRP, scăderea este şi mai pronunţată, ridicându-se la 72 % din 2019. Având în vedere supracapacitatea la nivel mondial şi puterea de stabilire a preţurilor a actorilor globali, cum ar fi China şi India, producătorii din Uniune s-au aflat, de asemenea, sub presiune pe pieţele de export.

9.INTERESUL UNIUNII

(83)În acest context, mai multe părţi interesate au susţinut că o măsură ar conduce aproape sigur la o creştere a preţurilor materiilor prime pentru anumiţi producători de oţel şi ar limita disponibilitatea feroaliajelor pentru producătorii de oţel din UE. În plus, aceştia au susţinut că o astfel de măsură ar putea perturba întregul lanţ de aprovizionare cu aluminiu din Uniune şi ar putea creşte costurile de producţie. Unele părţi interesate şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că sursele de aprovizionare sunt deja limitate şi că măsura de salvgardare propusă ar putea duce la un deficit de aprovizionare. Aceştia au susţinut, de asemenea, că produsele fie nu sunt disponibile la producătorii din Uniune, fie nu sunt disponibile în mod suficient.

(84)Utilizatorii şi importatorii, în general, caută cel mai mic preţ posibil. Cu toate acestea, este, de asemenea, în interesul lor să aibă o industrie a Uniunii competitivă şi viabilă, ca sursă fiabilă de aprovizionare. Măsurile de salvgardare sunt concepute pentru a proteja industriile naţionale de creşterea importurilor şi de prejudiciul grav pe care acestea îl creează. Astfel, ele sprijină ocuparea forţei de muncă la nivel naţional şi ajută industriile vitale, cum ar fi feroaliajele, să reziste presiunii importurilor.

(85)În acelaşi timp, este oportun să se asigure o disponibilitate suficientă a feroaliajelor pentru utilizatori. Comisia consideră că o măsură de salvgardare sub forma unui contingent tarifar specific (denumit în continuare "CT") pentru fiecare tip de produs permite găsirea unui echilibru între interesele producătorilor şi cele ale utilizatorilor, pe de o parte, abordând prejudiciul grav cauzat de creşterea importurilor, în timp ce, pe de altă parte, permiţând importuri substanţiale fără taxe vamale în Uniune, asigurând o concurenţă efectivă între importuri şi producţia din Uniune şi atenuând astfel orice risc de penurie. O taxă în afara contingentului la nivelul corespunzător va asigura niveluri ale preţurilor pe piaţa Uniunii care permit industriei din Uniune să concureze cu importurile.

(87)Pe baza consideraţiilor de mai sus şi a examinării atente a diferitelor interese, Comisia a concluzionat că este în interesul Uniunii să adopte măsura de salvgardare sub forma unor contingente tarifare specifice pentru fiecare tip de produs care să permită intrarea în regim de scutire de taxe vamale a unui anumit volum de importuri şi a unei creşteri tarifare pentru importurile care depăşesc volumele contingentelor. Taxa în afara contingentului se stabileşte în funcţie de diferenţa dintre un prag de preţ stabilit şi preţul real de import. Această măsură echilibrată ar permite în continuare importurile de feroaliaje în Uniune, garantând că aprovizionarea străină continuă să sprijine nevoile industriei din aval, asigurând în acelaşi timp niveluri sustenabile ale preţurilor pentru industria din Uniune.

10.EXCLUDERI ALE ANUMITOR ŢĂRI DIN DOMENIUL DE APLICARE AL MĂSURII

(89)În conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2015/478 şi cu obligaţiile internaţionale ale Uniunii, măsura nu trebuie să se aplice niciunui produs originar dintr-o ţară în curs de dezvoltare membră a OMC sau din Algeria (²⁰) atât timp cât cota importurilor în Uniune ale produsului respectiv nu depăşeşte 3 %, cu condiţia ca ţările în curs de dezvoltare membre ale OMC cu o cotă de import mai mică de 3 %, împreună, să nu reprezinte mai mult de 9 % din totalul importurilor în Uniune ale produsului în cauză.

(91)În plus, astfel cum s-a explicat şi în secţiunea 4, pe baza legislaţiei existente a Uniunii, este necesar ca importurile din Ucraina să fie scutite de la aplicarea măsurii de salvgardare. Uniunea a adoptat Regulamentul (UE) 2025/1153 (²¹) de suspendare a aplicării anumitor dispoziţii ale Regulamentului (UE) 2015/478 în măsura în care acestea se referă la importurile din Ucraina. În conformitate cu regulamentul menţionat şi în conformitate cu cerinţa OMC privind paralelismul, importurile din Ucraina au fost excluse din domeniul de aplicare al prezentei investigaţii de salvgardare (²²).

11.OBLIGAŢII CARE DECURG DIN ANUMITE ACORDURI BILATERALE ÎNCHEIATE ÎNTRE UNIUNE ŞI ŢĂRI TERŢE

(94)În primul rând, Comisia a stabilit că prejudiciul economic detaliat în secţiunea 7 este cauzat anumitor producători de feroaliaje din Uniune şi că aceşti producători reprezintă un sector distinct în sensul articolului 112 din Acordul privind SEE. Producătorii desfăşoară acelaşi tip de activităţi economice sau activităţi similare, şi anume fabricarea produsului în cauză. Produsele producătorilor din Uniune sunt destinate aceluiaşi tip de industrie din aval şi toate utilizează canale de vânzare similare pentru produsul în cauză (a se vedea secţiunea 2 de mai sus). Producţia de feroaliaje este, prin urmare, o activitate care poate fi calificată drept "sector", astfel încât dificultăţile grave pentru aceşti producători pot fi calificate drept "sectoriale".

(95)În al doilea rând, Comisia a concluzionat, pe baza indicatorilor economici şi financiari specifici sectorului descrişi în secţiunea 7, că producătorii din Uniune au suferit un prejudiciu grav. Aceiaşi indicatori dovedesc dificultăţile economice grave în sensul articolului 112 din Acordul privind SEE în ultimii ani ai perioadei în cauză, şi anume în 2023 şi 2024. În plus, în evaluarea sa, Comisia a examinat, de asemenea, volumul şi preţurile importurilor din statele AELS care sunt parte la Acordul privind SEE. În 2024, Norvegia şi Islanda au reprezentat 47,4 % din totalul importurilor în Uniune ale produsului în cauză şi au exportat către Uniune la preţuri aproximativ la acelaşi nivel cu cele ale producătorilor din Uniune şi la un nivel mai ridicat al preţurilor decât importurile de alte origini. În pofida faptului că aceste preţuri sunt mai mari decât cele ale importurilor de alte origini, ele au exercitat în continuare o presiune concurenţială asupra producătorilor din Uniune care vând la aproximativ acelaşi nivel al preţurilor şi, prin urmare, au dus la blocarea preţurilor acestor producători din Uniune, deoarece aceştia nu au fost în măsură să îşi majoreze preţurile la niveluri suficiente pentru a-şi acoperi costurile.

(98)Comisia a decis să impună o măsură sub formă de contingente tarifare specifice pentru fiecare tip de produs şi o creştere tarifară în afara contingentului stabilită în funcţie de diferenţa dintre pragul de preţ stabilit şi preţul efectiv de import, astfel cum se explică în secţiunea 12 de mai jos. Comisia a stabilit că o astfel de formă de măsură ar permite industriei Uniunii să îşi recâştige cota de piaţă şi competitivitatea şi ar permite continuarea importurilor din statele AELS care sunt parte la Acordul privind SEE cu cea mai mică perturbare posibilă. Mai precis, măsura a fost aleasă astfel încât să permită industriei din Uniune să recâştige cote de piaţă fără a suferi pierderi şi să se aplice pentru o perioadă suficient de lungă care să permită industriei din Uniune să se redreseze în urma dificultăţilor economice grave. Domeniul de aplicare al măsurii a fost atent direcţionat pe baza unor criterii obiective, inclusiv similaritatea produselor, substituibilitatea şi gradul de perturbare a pieţei, astfel încât măsura se aplică unui produs definit ale cărui volume şi preţuri de import au cauzat dificultăţi economice grave. Acest lucru asigură proporţionalitatea şi conformitatea cu Acordul privind SEE, care prevede că măsura trebuie să fie strict necesară în ceea ce priveşte domeniul de aplicare şi durata.

(99)Comisia se angajează să monitorizeze în permanenţă funcţionarea măsurilor de salvgardare şi să organizeze consultări cu Norvegia şi Islanda o dată la trei luni în vederea eliminării măsurii înainte de data de expirare preconizată sau a limitării domeniului ei de aplicare. Pentru a contribui la astfel de consultări, precum şi la examinarea de către statele membre a oportunităţii de a modifica durata sau parametrii măsurilor, Comisia ar trebui să efectueze periodic o evaluare a situaţiei şi să aibă în vedere o reexaminare cel puţin la sfârşitul fiecărui an de impunere a măsurilor. În orice caz, Comisia ar trebui să deschidă prima investigaţie de reexaminare în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a măsurilor.

(100)Atunci când efectuează astfel de reexaminări, Comisia ar trebui să examineze, printre alte aspecte, dacă aplicarea măsurilor de salvgardare are consecinţe negative pentru anumiţi utilizatori din aval, inclusiv în anumite state membre sau regiuni ale Uniunii. În plus, Comisia ar trebui să evalueze dacă producţia producătorilor din Uniune este suficientă pentru a furniza produsele în cauză în volume care nu conduc la un deficit sau la o creştere nesustenabilă a preţurilor şi să propună ajustări adecvate ale măsurilor.

(101)În ceea ce priveşte alte acorduri comerciale regionale sau bilaterale ale Uniunii cu ţări terţe şi astfel cum se prevede în secţiunea 12 de mai jos, Comisia a decis să impună o măsură sub formă de contingente tarifare specifice pentru fiecare tip de produs, combinată cu o creştere a tarifului aplicabil importurilor în afara contingentului. Comisia a concluzionat că adoptarea unei astfel de măsuri constituie măsura cea mai puţin perturbatoare pentru continuarea schimburilor comerciale bilaterale cu toţi partenerii de liber schimb ai Uniunii.

(103)În acest sens, se remarcă faptul că, având în vedere domeniul de aplicare şi concluziile investigaţiei, există perturbări grave în sectorul feroaliajelor şi că, prin urmare, măsurile de salvgardare sunt justificate şi în temeiul articolului 26 din Acordul încheiat între Comunitatea Economică Europeană şi Confederaţia Elveţiană în 1972 (²³), al articolului 26 din Acordul de liber schimb cu Insulele Feroe (²⁴), al articolului 60 din Protocolul adiţional semnat la 23 noiembrie 1970, anexat la Acordul de instituire a unei asocieri între Comunitatea Economică Europeană şi Turcia (²⁵), precum şi în temeiul acordurilor de asociere cu Maroc (²⁶), Tunisia (²⁷), Iordania (²⁸), Israel (²⁹) şi Palestina (³⁰) şi al Acordului de cooperare şi uniune vamală cu San Marino (³¹) şi al Acordului de cooperare cu Republica Arabă Siriană (³²). Din aceleaşi motive şi întrucât importurile bilaterale suplimentare, ca parte a tuturor importurilor, au contribuit la perturbările grave din acest sector, măsurile de salvgardare sunt, de asemenea, permise în temeiul articolului 15 din Acordul de parteneriat economic, coordonare politică şi cooperare în vigoare în prezent cu Mexicul (³³). În cele din urmă, s-a constatat că importurile din Macedonia de Nord în Uniune au crescut în perioada care face obiectul investigaţiei şi au contribuit la prejudiciul grav suferit de industria feroaliajelor din Uniune. Prin urmare, aceste importuri îndeplinesc condiţiile necesare pentru a lua măsuri de salvgardare în temeiul articolului 37 alineatul (1) din Acordul de stabilizare şi de asociere încheiat între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (³⁴).

12.CONCLUZII ŞI ADOPTAREA MĂSURII

12.2.Forma şi nivelul măsurii

(111)Taxa în afara contingentului ar trebui să fie o taxă variabilă sub forma unei creşteri tarifare în funcţie de diferenţa dintre preţul stabilit şi preţul de import efectiv. În cazul în care importurile se efectuează la nivelul pragului de preţ sau la un nivel mai mare decât cel al preţului, nu se plăteşte nicio taxă suplimentară. Cu toate acestea, în cazul în care importurile se efectuează la un preţ inferior pragului stabilit, taxa ar trebui să fie egală cu diferenţa dintre preţul net franco frontiera Uniunii şi pragul de preţ stabilit pentru fiecare tip de produs.

(112)Pragul de preţ este stabilit prin referire la un preţ neprejudiciabil pentru importurile de feroaliaje. În urma unei investigaţii detaliate, care a inclus o analiză cuprinzătoare a prejudiciului, o analiză a legăturii de cauzalitate şi o evaluare a intereselor Uniunii, Comisia a stabilit nivelul preţului neprejudiciabil prin evaluarea nivelurilor actuale ale preţurilor de vânzare pentru fiecare tip de produs. Comisia a luat ca bază costul vânzărilor pe piaţa internă către clienţi neafiliaţi pentru fiecare tip de produs şi a adăugat la acesta costurile de asigurare a conformităţii, investiţiile şi un profit-ţintă.

(113)În ceea ce priveşte costurile de conformare, Comisia a evaluat costurile viitoare pentru a asigura conformitatea cu schema Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii ("EU ETS"), care reprezintă o piatră de temelie a politicii Uniunii de respectare a acordurilor multilaterale de mediu. Aceste costuri suplimentare au fost calculate pe baza preţului estimat al certificatelor de emisii din Uniune care vor trebui achiziţionate de industria din Uniune. Costurile suplimentare au luat în considerare, de asemenea, costurile indirecte ale CO2 care decurg dintr-o creştere a preţurilor energiei electrice în aceeaşi perioadă.

(115)Atunci când a stabilit pragul de preţ, Comisia a luat în considerare nivelul de profitabilitate care poate fi preconizat în condiţii normale de piaţă şi pentru a acoperi pierderile pe termen lung, pentru a restabili capacitatea de investiţii şi pentru a respecta viitoarele obligaţii de reglementare. Marja de profit netă pentru acest tip de industrie cu utilizare intensivă a capitalului este de aproximativ 12,45 %, în funcţie de factori precum tipul de aliaj produs, contractele energetice şi eficienţa producţiei (³⁶).

(120)Este vorba despre Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/909 al Comisiei (³⁷) de instituire a unei taxe antidumping la importurile de ferosiliciu. Taxa antidumping ar trebui să se aplice de la prima tonă până la epuizarea contingentelor tarifare pentru ferosiliciu, iar pragul de preţ specificat în prezentul regulament devine aplicabil pentru volumele din afara contingentului.

12.3.Administrarea contingentelor tarifare

(122)În sensul prezentului regulament, se consideră că ţările cu o cotă de peste 5 % din importurile din ultimii 3 ani pentru tipul de produs în cauză au un interes semnificativ în ceea ce priveşte aprovizionarea. Un contingent tarifar rezidual (denumit în continuare "contingentul rezidual") bazat pe media importurilor rămase în ultimii trei ani ar trebui alocat tuturor celorlalte ţări furnizoare. Contingentul rezidual ar trebui completat în ordinea cronologică a datelor la care sunt acceptate declaraţiile de punere în liberă circulaţie, astfel cum se prevede în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (³⁸). Această metodă de administrare necesită o cooperare strânsă între statele membre şi Comisie.

12.4.Durată

13.CONSIDERAŢII FINALE

(126)Având în vedere articolul 109 din Regulamentul 2024/2509 (³⁹), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(127)Având în vedere circumstanţele specifice ale cazului de faţă, inclusiv structura industriei Uniunii şi complexitatea substanţială atât a investigaţiei, cât şi a evaluării interesului Uniunii, a fost necesară o examinare economică şi juridică cuprinzătoare. Aceste elemente constituie motive excepţionale şi imperioase care justifică aplicarea unor consideraţii de urgenţă, justificând astfel intrarea în vigoare la data publicării. Pentru a asigura funcţionarea eficace a măsurilor de salvgardare şi pentru a respecta dispoziţiile articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/478 şi ale articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/755, Comisia trebuie să publice regulamentul de punere în aplicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cel târziu la 18 noiembrie, iar măsurile trebuie să se aplice imediat după publicare.

Art. 1

(3)În cazul în care contingentele tarifare relevante sunt epuizate sau în cazul în care importurile tipurilor de produse nu beneficiază de contingentul tarifar relevant, o taxă variabilă în afara contingentului aplicabilă produselor enumerate la articolul 1 alineatul (1) este diferenţa dintre pragul de preţ stabilit enumerat în anexa II şi preţul net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, dacă acesta din urmă este mai mic decât cel dintâi. Nu se percep taxe în cazul în care preţul net franco frontiera Uniunii este mai mare sau egal cu pragul de preţ stabilit menţionat în anexa II.

ANEXA I:

1.I.1 - Lista ţărilor în curs de dezvoltare membre ale OMC şi Algeria

Afganistan, Albania, Algeria, Angola, Antigua şi Barbuda, Argentina, Armenia, Bahrain, Bangladesh, Barbados, Belize, Benin, Bolivia, Botswana, Brazilia, Brunei Darussalam, Burkina Faso, Burundi, Cabo Verde, Cambodgia, Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Chile, China, Columbia, Congo, Costa Rica, Côte d’Ivoire, Cuba, Republica Democratică Congo, Djibouti, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, El Salvador, Eswatini, Fiji, Gabon, Gambia, Georgia, Ghana, Grenada, Guatemala, Guineea, Guineea-Bissau, Guyana, Haiti, Honduras, Hong Kong, India, Indonezia, Jamaica, Iordania, Kazahstan, Kenya, Kuweit, Republica Kârgâzstan, Republica Democrată Populară Laos, Lesotho, Liberia, Macao, Madagascar, Malawi, Malaysia, Maldive, Mali, Mauritania, Mauritius, Mexic, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Maroc, Mozambic, Myanmar, Namibia, Nepal, Nicaragua, Niger, Nigeria, Macedonia de Nord, Oman, Pakistan, Panama, Papua-Noua Guinee, Paraguay, Peru, Filipine, Qatar, Rwanda, Saint Kitts şi Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent şi Grenadine, Samoa, Arabia Saudită, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Insulele Solomon, Africa de Sud, Sri Lanka, Suriname, Tadjikistan, Tanzania, Thailanda, Togo, Tonga, Trinidad şi Tobago, Tunisia, Turcia, Uganda, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Vanuatu, Venezuela, Vietnam, Yemen, Zambia, Zimbabwe.

ANEXA III:Volumele contingentelor tarifare

Tipul de produs	Coduri SA şi NC	Alocarea per ţară (unde este cazul)	Anul 1				Anul 2				Anul 3				Pragul de preţ	Numere de ordine
			De la 18.11.2025 la 17.2.2026	De la 18.2.2026 la 17.5.2026	De la 18.5.2026 la 17.8.2026	De la 18.8.2026 la 17.11.2026	De la 18.11.2026 la 17.2.2027	De la 18.2.2027 la 17.5.2027	De la 18.5.2027 la 17.8.2027	De la 18.8.2027 la 17.11.2027	De la 18.11.2027 la 17.2.2028	De la 18.2.2028 la 17.5.2028	De la 18.5.2028 la 17.8.2028	De la 18.8.2028 la 17.11.2028
			Volumul contingentului tarifar (tone nete)				Volumul contingentului tarifar (tone nete)				Volumul contingentului tarifar (tone nete)
Feromangan	7202 11, 7202 19	Norvegia	28 972,70	28 027,93	28 972,70	28 972,70	29 001,67	28 055,96	29 001,67	29 001,67	28 951,35	28 321,98	28 951,35	28 951,35	A se vedea Anexa II	09.8810
		India	17 625,79	17 051,04	17 625,79	17 625,79	17 643,42	17 068,09	17 643,42	17 643,42	17 612,81	17 229,92	17 612,81	17 612,81	A se vedea Anexa II	09.8815
		Africa de Sud	8 272,87	8 003,10	8 272,87	8 272,87	8 281,14	8 011,10	8 281,14	8 281,14	8 266,77	8 087,06	8 266,77	8 266,77	A se vedea Anexa II	09.8818
		Malaysia	6 765,92	6 545,29	6 765,92	6 765,92	6 772,68	6 551,83	6 772,68	6 772,68	6 760,93	6 613,95	6 760,93	6 760,93	A se vedea Anexa II	09.8819
		Republica Coreea	4 832,82	4 675,23	4 832,82	4 832,82	4 837,65	4 679,90	4 837,65	4 837,65	4 829,26	4 724,28	4 829,26	4 829,26	A se vedea Anexa II	09.8820
		Alte ţări	5 557,54	5 376,31	5 557,54	5 557,54	5 563,09	5 381,69	5 563,09	5 563,09	5 553,44	5 432,71	5 553,44	5 553,44	A se vedea Anexa II	09.8665
Ferosiliciu	7202 21, 7202 29	Norvegia	35 136,16	33 990,41	35 136,16	35 136,16	35 171,30	34 024,41	35 171,30	35 171,30	35 110,27	34 347,01	35 110,27	35 110,27	A se vedea Anexa II	09.8840
		Islanda	13 373,32	12 937,24	13 373,32	13 373,32	13 386,70	12 950,18	13 386,70	13 386,70	13 363,47	13 072,96	13 363,47	13 363,47	A se vedea Anexa II	09.8845
		Kazahstan	8 090,25	7 826,44	8 090,25	8 090,25	8 098,34	7 834,27	8 098,34	8 098,34	8 084,29	7 908,55	8 084,29	8 084,29	A se vedea Anexa II	09.8854
		Brazilia	6 316,02	6 110,06	6 316,02	6 316,02	6 322,34	6 116,17	6 322,34	6 322,34	6 311,37	6 174,16	6 311,37	6 311,37	A se vedea Anexa II	09.8898
		Alte ţări	24 984,27	24 169,56	24 984,27	24 984,27	25 009,25	24 193,73	25 009,25	25 009,25	24 965,86	24 423,13	24 965,86	24 965,86	A se vedea Anexa II	09.8666
Ferosiliciu-magneziu	7202 99 30	China	468,90	453,61	468,90	468,90	469,37	454,07	469,37	469,37	468,56	458,37	468,56	468,56	A se vedea Anexa II	09.8860
		Brazilia	99,81	96,55	99,81	99,81	99,91	96,65	99,91	99,91	99,73	97,56	99,73	99,73	A se vedea Anexa II	09.8701
		India	78,90	76,33	78,90	78,90	78,98	76,40	78,98	78,98	78,84	77,13	78,84	78,84	A se vedea Anexa II	09.8702
		Thailanda	76,83	74,32	76,83	76,83	76,91	74,40	76,91	76,91	76,77	75,10	76,77	76,77	A se vedea Anexa II	09.8703
		Alte ţări	18,89	18,28	18,89	18,89	18,91	18,30	18,91	18,91	18,88	18,47	18,88	18,88	A se vedea Anexa II	09.8663
Ferosilicomangan	7202 30	Norvegia	37 067,71	35 858,98	37 067,71	37 067,71	37 104,78	35 894,84	37 104,78	37 104,78	37 040,40	36 235,18	37 040,40	37 040,40	A se vedea Anexa II	09.8888
		India	31 958,61	30 916,48	31 958,61	31 958,61	31 990,57	30 947,40	31 990,57	31 990,57	31 935,07	31 240,83	31 935,07	31 935,07	A se vedea Anexa II	09.8704
		Zambia	7 882,49	7 625,45	7 882,49	7 882,49	7 890,37	7 633,08	7 890,37	7 890,37	7 876,68	7 705,45	7 876,68	7 876,68	A se vedea Anexa II	09.8890
		Alte ţări	18 955,56	18 337,44	18 955,56	18 955,56	18 974,51	18 355,78	18 974,51	18 974,51	18 941,59	18 529,82	18 941,59	18 941,59	A se vedea Anexa II	09.8664

Anul	2019	2020	2021	2022	2023	2024	MRP
Flux de numerar (mii EUR)	-21 616	8 100	40 278	94 206	27 558	-34 678	-37 255
Rentabilitatea capitalului angajat (%)	-1,6 %	-1,1 %	2,3 %	5,0 %	1,1 %	0,0 %	-0,3 %
Stocuri (t)	69 373	47 198	55 861	37 349	47 175	45 120	40 149
indicele 2019 = 100	100	68	81	54	68	65	58
Sursă: Răspunsurile la chestionar

7202 11	2,7 % ad valorem
7202 19	2,7 % ad valorem
7202 21	5,7 % ad valorem
7202 29	5,7 % ad valorem
7202 30	3,7 % ad valorem
7202 99 30	2,7 % ad valorem